Premium
Deputatul USR Stelian Ion a declarat, vineri, referitor la propunerea ALDE ca persoanele care au semnat protocoale să fie demise, că acestea nu pot fi sancționate, însă ar trebui să își dea demisia toți cei care au provocat modificări declarate neconstituționale aduse legilor justiției, informează Mediafax.
„Sunt chestiuni prin care din start nu putem fi de acord. De exemplu de a le declara prin lege de a fi ilegale și de a introduce clauze de revizuire a tuturor dosarelor judecate definitiv. Acestea nu sunt negociabile în niciun caz pentru că sunt neconstituționale. Pe de o parte se încalcă atributul puterii judecătorești, care este singura putere ce le poate constata ca fiind nelegale. Pe de altă parte nu se pot da astfel de sancțiuni retroactiv pentru niște persoane pentru simplul fapt că au încheiat niște protocoale. În opinia noastră ar trebui să își dea demisia toți membri parlamentului și funcționarii din guverne care au promovat aceste modificări declarate neconstituționale. Dacă își dau ei demisia și vom vedea că rămâne fără parlamentari PSD și fără membri în Guvern, da, vom încheia un astfel de compromis, dar nu e cazul să se întâmple lucrul ăsta”, a declarat Stelian Ion, referitor la pactul propus de ALDE pentru toate partidele politice.
SECRETOMANIE? Informările SRI despre Hexi Pharma, disponibile doar cu certificat ORNISS
Deputatul USR a susținut că ar trebui discutată tema referitoare la desecretizarea protocoalelor, România și instituțiile publice având mania „secretizării”.
„Nu am văzut acest pact, l-am auzit în presă. Voi vorbi cu colegii să vedem dacă l-am primit în mod oficial. Sunt chestiuni pe care le putem discuta. Despre această desecretizare putem discuta foarte serios pentru că eu cerd că este unul dintre motivele pentru care s-a ajuns la această discuție. Dacă protocoalele nu ar fi fost secrete și s-ar dovedi că nu a fost o necesitate neapărat, ci mai mult o inerție, aceea de a secretiza. România și multe instituții ale statului au această manie de a secretiza. Dacă nu ar fi fost secrete, discuțiile ar fi fost transparente, unele articole ar fi fost poate modificate și s-ar fi rezolvat totul din timp. Putem purta o discuție. E foarte imporatnt să începem să avem o discuție cu cei de la ALDE, poate reușim să găsim o cale de dialog cu ei, mai de grabă decât cu cei din PSD, pentru că acolo interese sunt cu totul altele, sunt directe, în sensul de a dezincrimina foarte multe fapte. Poate reușim să găsim un numitor comun și într-adevăr să modificăm câteva articole, astfel încât să salvăm Codul penal și Codul de procedură penală. Dacă găsim o cale de compromis cu ALDE pe chestiuni de principii, da, ar fi binevenită”, a completat Stelian Ion, la declarațiile susținute în Parlament.
Reprezentanții ALDE au propus, miercuri, un acord partidelor parlamentare pentru asumarea mai mult prevederi, printre care se numără desecretizarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI și instituțiile din justiție, dar și înființarea unei Comisii independente pentru adevăr și reconciliere.
Astfel, ALDE propune ca partidele parlamentare să semneze un acord, prin care să își asume următoarele prevederi:
„1. Desecretizarea, denunţarea şi abrogarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei (Înalta Curte, Curţi de Apel, Parchet General, DNA, CSM etc.), potrivit recomandării recentului raport al Comisiei de la Veneţia. Această recomandare trebuie transpusă într-un set de bune practici judiciare şi administrative care să facă efective atât repararea injustiţiei generată de protocoale, cât şi răspunderea judiciară a celor implicaţi în elaborarea şi punerea în operă a respectivelor înţelegeri oculte.
2. Retragerea neîntârziată din funcţiile ocupate în prezent în sistemul judiciar a tuturor celor care din 2009 şi până în 2016 au elaborat şi semnat protocoalele de colaborare secretă între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei. Este indubitabil că semnatarii acestor protocoale, ca şi cei care i-au îndemnat să o facă, sunt cei care au exercitat în termeni reali o influenţă politică devastatoare asupra independenței justiţiei.
3. Înfiinţarea unei ʺComisii independente pentru adevăr şi reconciliereʺ, care să includă specialişti de reputaţie internaţională și care să investigheze, în afara oricăror interese partizane, cauzele care au dus la încheierea protocoalelor de colaborare între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei, efectele pe care aceste protocoale le-au produs în plan judiciar, instituţional şi moral şi, pe cale de consecinţă, să facă propuneri pentru restabilirea independenţei justiţiei şi pentru sancţionarea celor responsabili de situarea ei într-o stare de dependenţă faţă de serviciile speciale şi de factorii politici care au comandat activitatea acestora.
4. Ministrul justiţiei va fi o persoană independentă politic şi de solidă reputaţie profesională, cel puţin până la restaurarea deplină a independenţei justiţiei şi eliberarea deplină a acesteia de sub controlul serviciilor speciale şi a factorilor politici care controlează serviciile.
5. Colaborare corectă, onestă şi întemeiată pe analiza unor fapte şi texte verificate cu instituţiile europene interesate din partea tuturor forţelor politice şi a reprezentanţilor instituţiilor din sfera justiţiei. Calitatea statului de drept în România este neîndoielnic o temă de dezbatere europeană şi de dialog cu Parlamentul European şi cu Comisia Europeană, inclusiv în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. Politica penală a României este însă o materie de subsidiaritate, ce ţine exclusiv de competenţa Parlamentului şi, prin delegare, a Guvernului României. În măsura în care participă la dialog şi consultare cu instanţe abilitate europene, părţile se angajează să distingă mereu şi ferm între sfera domniei legii, supusă celei mai largi şi temeinice discuţii cu toţi partenerii interesaţi şi cea penală, ce trebuie să rămână un domeniu de reflecţie naţională.
6. Procesul de elaborare a normelor privitoare la organizarea justiţiei şi la legislaţia penală va încorpora pe viitor recomandările Comisiei de la Veneţia ori de câte ori acestea vor fi formulate în termeni academici riguroşi, în urma examinării, comparării şi evaluării unei pluralităţi de surse româneşti şi nu vor avea un caracter vădit politic. Depolitizarea justiţiei trebuie să includă şi recomandările primite din partea unor organisme europene, fie ele politice sau de specialitate”, se arată în propunerea ALDE de acord al partidelor parlamentare.
