Premium
Ideologia de gen este ...o (im)pură ideologie. Adică o artificială construcție ideatică, așa-zis culturală, în răspăr cu realitatea, cu logica, cu biologia, cu antropologia, cu ordinea firii. O ideologie menită să justifice o temă absurdă de pe agenda progresismului regresist, hipersexualizant și destrămător moral. Progresismul actual, agresiv anticreștin, părinte scelerat al ideologiei de gen, este un curent de sorginte marxistă, o formă de „terorism intelectual” care detestă nihilist ordinea morală, autoritatea de orice tip, ierarhia valorică reală și care privilegiază zgomotos marginalul și nefirescul în defavoarea centrului și a firescului, a valorilor morale și culturale tari, validate de experiența milenară a omenirii. Scopul (ne)declarat? Demolarea progresiv-„progresistă” a societății edificate pe credință, rânduială, respect față de trecut și reperele lui morale (sfinți și eroi), tradiție, familie, disciplină, efort, emulație onestă și selecție axiologică.
Sensul clasic al termenului „ideologie”, apărut în modernitatea paricidă și deicidă din preajma Revoluției franceze, indică o siluire a realității golite de sens spiritual, o punere a acesteia pe patul procustian al interesului de grup incontinent revoluționar și o intoxicare a sferei de informare prin infuzarea în spațiul public a unor idei și teme esențialmente false, lipsite de contact cu realitatea lucrurilor fundamentale, cu istoria culturii universale și cu știința autentică.
Din această lucidă perspectivă, ideologia de gen, ca orice altă ideologie secretată de socialismul intrinsec haotizant moral și social, este situată ferm pe polul opus adevărului. Adică pe acela al minciunii.
Suprarealista ideologie a „genului fluid” este radical și pervertitor opusă celei mai înalte viziuni despre om, aceea descrisă de antropologia creștină care distinge limpede între bărbat și femeie, între masculin și feminin, viziune realistă întemeiată pe Revelație și augmentată inclusiv de marea filosofie și de științele care nu își fac un scop în sine din războiul cu virtutea discernământului, a bunului-simț care operează în actul profund al înțelegerii lumii și a omului.
Motiv pentru care ideologia de gen, camuflată într-un capitol al Convenției de la Istanbul, dedicată onorabilei teme a protejării femeilor împotriva violenței, este una autentic nocivă pentru organismul comunitar al oricărei societăți, al cărei interes major nu este să contrazică și să combată realitatea, ci să o valorizeze înțelept spre binele individual și comunitar. Bine care are totdeauna legătură cu adevărul, nu cu minciuna, ideologică sau nu.
