Premium
Legea prin care ar fi scăpat de închisoare cei care obţineau foloase necuvenite pentru terţi a fost declarată neconstituţională, miercuri, în unanimitate de Curtea Constituţională, care a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, iniţiate de mai mulţi parlamentari PSD, printre care deputaţii Cătălin Rădulescu şi Andreea Cosma.
”Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct.1 din Legea pentru modificarea și completarea art.12 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, precum și a legii în ansamblul său, obiecție formulată Președintele României.
Liviu Dragnea face anunţul aşteptat: Mutarea care ar putea lovi în plin Realitatea TV
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile articolului unic pct.1 din Legea pentru modificarea și completarea art.12 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, precum și legea în ansamblul său, sunt neconstituționale.
În argumentarea soluţiei adoptate, Curtea a reţinut că o exigenţă a statului de drept o reprezintă combaterea fenomenului corupţiei. De aceea, actul de corupție trebuie sancţionat indiferent de beneficiarul folosului necuvenit, astfel încât legiuitorul nu poate condiţiona reţinerea acestuia de obţinerea folosului numai pentru sine. Totodată, legiuitorul nu are competenţa de a limita sfera de cuprindere a infracţiunii analizate în funcţie doar de natură materială a folosului obţinut. Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat, modificând conţinutul normativ al unei infracţiuni asimilate celor de corupţie, reglementate la art.12 din Legea nr.78/2000, în sensul condiţionării săvârşirii acesteia de obţinerea numai pentru sine și numai de foloase materiale necuvenite, încalcă art.1 alin.(3) din Constituţie privind statul de drept.
De asemenea, având în vedere obligaţiile internaţionale asumate de România, prin ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi a Convenţiei penale cu privire la corupţie, Curtea a reţinut că modalitatea de incriminare a infracţiunilor de corupţie trebuie să respecte cerinţele expres stabilite prin aceste acte internaţionale. Curtea a constatat că textul criticat nu respectă aceste standarde, încălcând, astfel, şi art.11 alin.(1) din Constituţie, raportat la art.15 lit.b) din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi art.3 din Convenţia penală cu privire la corupţie.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului”, arată un comunicat al CCR.
