Siria – o țară devastată de război – e teritoriul în care marile puteri mondiale își dispută influența. „Dacă există cizme militare pe sol, acestea sunt statele care au prezență militară și au și influență”, explică șeful delegației UE în Siria, Dan Stoenescu.
- Scurt CV: Dan Stoenescu este însărcinat cu afaceri al Uniunii Europene în Siria, din septembrie 2021. Anterior, a fost ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni (2015-2016) și, în perioada 2017-2021, Ambasador al României în Republica Tunisia. Deține o diplomă de master în Globalizare și Dezvoltare de la Universitatea Warwick, din Marea Britanie (2005) și are un doctorat în științe politice acordat de Universitatea din București (2009), iar recent a fost propus pentru funcția de ambassador al României în Pakistan.
„Rusia este implicată în Siria și asigură practic apărarea aeriană. Rusia a menținut în viață autoritățile de la Damsc, cu sprijinul milițiilor iraniene. Rusia bombardează în continuare pozițiile opoziției în nord-vest, iar mulți civili mor din păcate și în Siria, nu numai în Ucraina.
Iranul este prezent în Siria încă din anul 2012. Au fost prezenți chiar înaintea Rusiei. Au sprijinit trupele armatei arabe siriene și sunt în continuare prezenți, aș spune eu din ce în ce mai mult. Prezența lor va continua, cum va continua și prezența Rusiei.
China este a doua putere mondială după SUA. Este normal să aibă interese în Orientul Mijlociu. Relația dintre Siria și China este una specială. Președintele Bashar al-Assad a fost chiar anul trecut în China, una dintre puținele vizite externe ale liderului de la Damasc. China a invitat Siria să facă parte în proiectul Noul drum al mătăsii, însă având în vedere sancțiunile americane, dar și cele europene, nu cred că foarte mulți investitori chinezi se grăbesc să investească în Siria.
Turcia este prezentă în nordul Siriei, în opinia autorităților de la Ankara pentru a lupta împotriva teroriștilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Turcia are o influență destul de mare în această zonă. Să nu uităm că în zonele sub influența Turciei sunt aproximativ o treime din teritoriul sirian. De asemenea, peste 3,5 milioane de sirieni se află în Turcia, ca și refugiați. Autoritățile de la Ankara au fost deschise să îi accepte. Este o situație destul de tensionată acum, atât în Turcia, Liban sau state din regiune, pentru că există foarte mulți refugiați și problema lor nu e rezolvată. Dar Turcia e un aliat al țărilor Occidentale. Avem un dialog continu cu ei. E un actor esențial în criza siriană. Dacă îi adunăm, avem 7-8 milioane de refugiați sirieni sub influență turcă, ceea ce este un număr foarte mare”, a spus Dan Stoenescu la emisiunea „Pașaport diplomatic”, realizată de jurnalista Cristina Cileacu, transmisă de postul Digi 24.
„Împărțirea” Siriei
„Siria este o țară împărțită în diferite zone de control. Guvernul de la Damasc controlează un aproximativ 60% din teritoriu. Alte părți ale Siriei sunt ocupate de către armata turcă în nord, forțele din fostul front Al-Nusra sau de către rebelii kurzi în nord-est, unde se află și coaliția internațională anti-Daesh. Chiar și în acest moment Statul Islamic este în continuare prezent în Siria în zonele deșertice, în special nord-est. Deci Siria din 2024 nu e cea din 2011.
Războiul a afectat întreaga populație a Siriei. Avem foarte mulți oameni deplasați intern. Peste jumătate din populație s-a mutat în diferite zone ale Siriei. Avem peste 5 milioane care au părăsit Siria. Doar în UE avem peste 1 milion de refugiați sirieni. Avem 1,5 de milioane de refugiați în Liban. Avem aproape un milion în Iordania. 3,5 milioane în Turcia... Deci țara este într-o situație foarte complicată. Aproape 90% din populația siriană este sub limita sărăciei. Din acest motiv e important ca noi, din comunitatea internațională, să ne concentrăm pentru a ajuta populația siriană din toate zonele de control.”
Cum spun americanii: dacă există cizme militare pe sol, acestea sunt statele care au prezență militară și au și influență. Din păcate sau din fericire UE este prezentă prin sprijinirea directă a poporului sirian prin programe de reziliență, recuperare timpurie, programe în ceea ce privește agricultura, societatea civilă, educația sau sănătatea. Noi nu suntem implicați militar. Uniunea Europeană este un factor stabilizator în bazinul Mediteranei, atât în Afirca de Nord, țările Sahelului, dar și în Orientul Mijlociu. Consider că este un factor pozitiv, pentru că noi am avut mereu o politică de sprijin a populațiilor respective din statele arabe sau statele Africii Subsahariene. Interesul UE e ca populațiile din aceste state e să trăiască în pace, securitate și bunăstare la ei acasă.
Guvernul de la Damasc este în continuare condus de președintele Bashar al-Assad. Siria a fost reintegrată acum doi ani în Liga Arabă. Statele Ligii Arabe, cu câteva excepții – vorbesc de Qatar, Kuveit sau Maroc – au decis ca angajarea într-un dialog cu Assad este mai benefic decât lipsa dialogului. Din acest motiv, cu sprijinul Arabiei Saudite, Iordaniei, Siria a fost reintegrată în Liga Arabă. Din păcate efectele acestei reintegrări nu se văd nici în acest moment.
Guvernul de la Damasc nu a făcut pași în ceea ce privește implementarea rezoluției 2254 a Consiliului de Securitate al ONU. Nu a făcut pași în ceea ce privește dialogul cu înaltul reprezentant pentru Siria al ONU și procesul pas cu pas. Din păcate încă așteptăm pașii necesari din partea Damscului în ceea ce privește oprirea traficului de arme și droguri. Există dialoguri bilaterale între Arabia Saudită, Iordania și Guvernul de la Damasc, însă sunt multe lucruri de făcut în acest sens”, a concluzionat diplomatul.
Context
Cel puţin 4.360 de persoane, dintre care circa 1.900 de civili, şi-au pierdut viaţa în anul 2023 în războiul din Siria, care durează din anul 2011 şi a provocat de atunci peste o jumătate de milion de morţi, în timp ce armata preşedintelui Bashar al-Assad a reuşit în acest timp să recupereze cu ajutorul Rusiei şi Iranului controlul asupra unei mari părţi a teritoriului, relatează France Presse în 2023, potrivit Agerpers.
Acest bilanţ al victimelor, prezentat de organizaţia neguvernamentală Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH), cu sediul în Marea Britanie, îl depăşeşte pe cel din anul 2022, care a fost de 3.825 de morţi şi cel mai redus de la începutul războiului.
După ani de lupte şi bombardamente sângeroase şi devastatoare ce au urmat reprimării în 2011 a manifestaţiilor antiguvernamentale desfăşurate în siajul aşa-numitei "Primăveri arabe", luptele au scăzut în intensitate în ultimii ani. În prezent mai au loc confruntări punctuale şi sporadice, plus atacuri ale jihadiştilor mai ales în estul ţării.
Acest război, în care sunt implicate direct sau indirect mai multe puteri străine, a provocat peste o jumătatea de milion de morţi, milioane de refugiaţi şi a fragmentat Siria.
Armata preşedintelui Bashar al-Assad a recuperat controlul asupra unei mari părţi a teritoriului cu sprijinul aliaţilor săi rus şi iranian, dar forţele siriene kurde controlează regiuni întinse în nord şi nord-est.
Aproximativ jumătate din provincia Idlib (nord-vest) şi sectoare limitrofe provinciilor vecine Hama, Alep şi Latakia sunt dominate de gruparea jihadistă Hayat Tahrir al-Cham (HTS) şi de facţiuni rebele, susţinute în măsuri diferite de Turcia.
În regiunea Idlib este în vigoare un armistiţiu negociat de Rusia şi Turcia după o ofensivă a armatei siriene în martie 2020, dar care a fost încălcat de mai multe ori.
După atacul mişcării palestiniene Hamas din 7 octombrie în sudul Israelului, acesta din urmă şi-a intensificat loviturile aeriene în Siria, dar rareori le revendică. În schimb, Israelul a transmis de mai multe ori că nu-i va permite inamicului său declarat, Iranul, să-şi extindă prezenţa în Siria, mai ales în ce priveşte grupări armate precum Hezbollah.
Vezi și: VIDEO Românul care reprezintă UE în Siria: “România este o țară bine văzută în Orientul Mijlociu!”
Comentează