Premium
Odată capitală a Țării Românești, Curtea de Argeș se află la o distanță de mai puțin de 150 de kilometri de București și atrage din ce în ce mai mulți turiști care călătoresc spre Transfăgărășan pentru a face un popas îndelungat în orașul său pitoresc.
Orașul cochet situat la poalele Făgărașilor are multe de oferit: de la faimoasa Mănăstire Curtea de Argeș și necropola regală, unde sunt înmormântați regii și reginele României, până la Biserica Domnească, care adăpostește o pictură rară cu Fecioara Maria gravidă, și la numeroasele case memoriale pline de farmec și restaurante apreciate pentru bucatele lor, conform Adevarul.ro.
Curtea de Argeș este ușor accesibilă pentru turiști: la doar 36 de kilometri distanță de Pitești și 142 de kilometri de București. Drumul de la Pitești la Curtea de Argeș urmează, în mare parte, traseul căii ferate dintre cele două orașe, această cale ferată fiind construită în doar doi ani (1896-1898) și inaugurată în prezența Regelui Carol I.
Pe parcurs, în comuna Merișani, traficul poate fi mai intens, mai ales pentru că acolo se află șantierul viitorului Tronson 5 al autostrăzii Sibiu-Pitești, care va facilita și mai mult accesul către Curtea de Argeș.
Imediat ce pășești în Curtea de Argeș, nu poți să nu observi numeroasele case vechi, ce au trecut de un secol, emanând un farmec inconfundabil. De fapt, întregul oraș, cu aproape 30.000 de locuitori, este plin de locuri încărcate de istorie: de la cele două lăcașuri de cult ce pot fi considerate adevărate bijuterii până la fântâna meșterului Manole și Palatul Arhiepiscopal. De la intrarea în oraș și până în centrul său există aproximativ patru kilometri, dar înainte de a ajunge în inima orașului, este imperativ să faci o oprire la gara, care este o adevărată bijuterie.
Curtea de Argeș are legături adânci cu nobilimea și familia regală, fiind locul de naștere al unor dintre cei mai importanți domnitori din istoria României: Neagoe Basarab, Vlaicu Vodă și Mircea cel Bătrân. În plus, orașul a dat naștere unor personalități de seamă din perioada interbelică, printre care se numără Urmuz, Florian Ștefănescu-Goangă și Constantin Căpităneanu (născut în 1844), primul astronom român din Principatele Unite, fondator al Observatorului astronomic din Iași în 1875 și al celui din București în 1877.
La mai puțin de 200 de metri înainte de a ajunge la Mănăstirea Curtea de Argeș și la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, se ridică clădirea Seminarului Teologic "Neagoe Basarab", care a fost înființat în 1836. Printre cei care au predat aici se numără și un nume ilustru: Eugen Ionescu, unul dintre cei mai renumiți dramaturgi ai secolului al XX-lea și membru al Academiei Franceze. În 1935, după ce a fost numit profesor de limba franceză la Gimnaziul Mixt din Cernavodă, Eugen Ionescu a solicitat transferul la Seminarul de la Curtea de Argeș, cerere care a fost rapid aprobată de autoritățile din București. Marele dramaturg a rămas la catedra Seminarului până în 1937.
În timpul Evului Mediu, Curtea de Argeș a fost, de asemenea, capitala Țării Românești
„În secolul al XIII-lea, mai precis începând cu 1247, Curtea de Argeş a fost reşedinţa de scaun a voievodului Seneslau, al cărui fiu, Basarab, a unit toate cnezatele şi voievodatele dintre Carpaţi şi Dunăre într-o singură ţară, Ţara Românească. A contat mult în această alegere de a fi drept capitală a Țării Românești şi poziţia geostrategică a oraşului“, precizează profesorul de istorie Constantin Vasilescu.
„În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, oraşul a atins o dezvoltare impresionantă, având un rol-cheie și în relaţiile internaţionale din sud-estul Europei. La Curtea Domnească de la Argeş au venit la acea vreme solii din Ungaria, Polonia, Transilvania şi din Imperiul Otoman pentru a parafa tratate de alianţă și contracte comerciale. La Curtea de Argeș a definitivat Mircea cel Bătrân planul campaniei contra otomanilor înainte de celebra bătălie de la Rovine“, mai precizează profesorul.
Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Înalt Prea Sfințitul Calinic, are o legătură profundă cu Curtea de Argeș din mai multe motive.
„Orașul a fost capitala Țării Românești în prietenie cu Câmpulung Muscel. Și tot Curtea de Argeș a rămas și rămâne pentru totdeauna , cum a numit acest spațiu Dumnezeiesc istoricul savant Nicolae Iorga, în cartea sa ”Locul Românilor în Istoria Universală”.
La Curtea de Argeș se află cele mai vechi și valoroase monumente istorice, de cultură și ordodoxă închinare: Sfântul Nicolae Domnesc și Catedrala Metropolitană a Sfântului Neagoe Basarab. Curtea de Argeș și zonele limitrofe sunt locurile unde se vorbește cel mai corect limba română, după părerea tatălui meu, care în anii 1934-1937, dimpreună cu tatăl Părintelui Profesor Sorescu Vasile de la Mălureni a făcut serviciul militar în Garda Regală, făcând de veghe la mormintele regale și Palatul mitropolitan”, spune ÎPS Calinic.
