Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloş, a pledat la Bruxelles pentru o viitoare Politică de Coeziune puternică, care să rămână în continuare principala politică de investiţii structurale pe termen lung a UE, în sprijinul unei dezvoltări armonioase şi eliminării disparităţilor de dezvoltare, a anunţat vineri ministerul de resort.
Conform sursei citate, ministrul Investiţiilor a prezentat, vineri, 28 martie, în cadrul Consiliului Afaceri Generale - format coeziune, organizat la Bruxelles, poziţia comună a 16 state membre de susţinere a importanţei unei politici de coeziune puternice în bugetul UE post-2027.
"Am vorbit în faţa Consiliului despre necesitatea unei viitoare politici de coeziune puternice pentru asigurarea creşterii economice, convergenţei şi competitivităţii. Este o abordare esenţială în actualul context global şi geopolitic, marcat de schimbări rapide şi de viteza de reacţie la potenţiale crize. O politică de coeziune puternică este un motor cheie pentru convergenţă, rezilienţă şi competitivitate, care sunt fundamental interconectate şi se consolidează reciproc. Tocmai din acest motiv este nevoie ca în următorul exerciţiu financiar multianual să fie alocat un buget solid, cel puţin la fel de generos în termeni reali ca şi cel pentru actuala perioadă de programare, care să sprijine regiunile mai puţin dezvoltate şi să permită realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene", a subliniat Marcel Boloş, citat în comunicat.
Marcel Boloş militează pentru un buget robust pentru politica de coeziune UE post-2027
Statele membre care susţin iniţiativa prezentată Consiliului de către România sunt: Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Croaţia, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Portugalia, Slovenia şi Slovacia.
Documentul comun al celor 16 ţări europene cu privire la viitorul politicii de coeziune subliniază importanţa continuării unui sprijin puternic şi echilibrat pentru toate regiunile Uniunii, în vederea consolidării coeziunii economice, sociale şi teritoriale, precizează sursa citată.
Cele 16 state membre au solicitat Comisiei Europene să propună un buget pentru politica de coeziune în cadrul viitorului Cadrului Financiar Multianual care să fie cel puţin egal, în termeni reali, cu cel alocat pentru perioada de programare 2021-2027, pentru a preveni reducerea drastică a alocărilor pentru regiunile sau statele membre mai puţin dezvoltate, precizează reprezentanţii ministerului.
De asemenea, a fost subliniată importanţa menţinerii PIB-ului regional pe cap de locuitor ca principal criteriu de clasificare a regiunilor.
"Un alt punct esenţial este păstrarea gestionării partajate a fondurilor de coeziune, pentru a permite regiunilor să implementeze investiţiile necesare convergenţei şi competitivităţii, pe baza nevoilor şi oportunităţilor specifice fiecărui teritoriu", se menţionează în comunicat.
În cadrul Consiliului a fost discutat documentul preşedinţiei - "O politică de coeziune mai dinamică şi strategică: realizarea schimbării în perspectiva actuală şi în cea viitoare".
Astfel, oficialii statelor membre au dezbătut modul în care ar trebui realizate obiectivele politicii de coeziune prevăzute în Tratatul UE şi despre cum ar trebui promovată guvernanţa pe mai multe niveluri în noua arhitectură a politicilor UE.
Totodată, Consiliul a aprobat un set de concluzii privind coeziunea şi politica de coeziune după 2027, care subliniază importanţa coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi rolul acesteia în abordarea provocărilor cu care se confruntă UE.
"Pentru cadrele financiare multianuale 2007-2013 şi 2014-2020, România a primit de la Comisia Europeană aproape 88 miliarde de euro. Pentru actualul exerciţiu financiar multianual, 2021-2027, România dispune de o alocare UE de aproximativ 31 miliarde de euro, programele prin care aceste fonduri vor fi atrase având un buget total de aproximativ 45 miliarde euro", mai arată documentul.
România şi alte 15 state europene cer menţinerea unei politici de coeziune puternice
Potrivit sursei citate, proiectele finanţate în acest exerciţiu financiar trebuie implementate până la sfârşitul anului 2029.
"Suma încasată de România din fondurile post-aderare alocate de Uniunea Europeană era de peste 101 miliarde euro la sfârşitul lunii februarie 2025", se mai precizează în document.
Comentează