Parlamentul României a fost, din nou, pentru a nu știu câta oară, un teatru de război, din care a dispărut dezbaterea de idei în dauna manifestărilor menite doar să asigure vizibilitate publică unor personaje, mai mult sau mai puțin îndoielnice. De data asta a fost despre buget. Data trecută a fost despre atrocitățile comise de teoriștii Hamas în sângerosul atac din 7 octombrie. Altă dată a fost despre Ucraina, sau o moțiune simplă.
Nu (mai) contează motivul. Manifestările sunt aceleași.
În general, în spațiul public româneasc, violența verbală devine tot mai prezentă și mai nocivă, acționând ca un agent coroziv asupra fundamentelor democrației. Când liderii politici recurg la atacuri personale și la limbaj inflamator, dialogul constructiv rămâne doar o amintire, iar divergențele de orice natură devin prilejuri pentru dispute sterile.
Această nocivitate nu se limitează doar la reprezentanții politici, ci se extinde și la discursul public. Mesajele toxice difuzate în Mass-media și pe rețelele de socializare influențează opinia cetățenilor și contribuie la polarizarea societății. În loc să se promoveze dezbateri de idei sau pe marginea unor realități, se instalează o cultură a confruntării verbale în sine, în care argumentele solide sunt tot mai des înlocuite de atacuri personale și insinuări.
Efectele acestui climat toxic sunt profunde. Încrederea în instituțiile politice scade, iar cetățenii devin tot mai deziluzionați în privința capacității sistemului de a aborda cu seriozitate problemele societății. Cetățenii sunt ori cuprinși de lehamite, ceea ce are drept consecință absenteismul la vot și în general din dezbaterile publice, ori se radicalizează, având tendința să-i urmeze pe cei care dovedesc că au vocile cele mai puternice.
În felul acesta se creează culoar liber ideilor și formațiunilor extremiste, care alimentează diviziunile în societate, fragmentând-o în grupuri ostile, adesea incapabile să găsească teren comun pentru dialog și colaborare. Această polarizare poate conduce la tensiuni sociale crescânde și chiar la conflicte, subminând stabilitatea țării.
Extremismul apare pe fondul compromiterii calității dezbaterii publice, adâncind și mai mult această plagă. Ideile și soluțiile moderate pot fi marginalizate în favoarea discursurilor radicale, iar politica devine dominată de emoții și reacții impulsive în detrimentul raționamentului ponderat.
E suficient să aruncăm o privire, chiar și cu coada ochiului, spre ce se întâmplă în diverse puncte fierbinți de pe glob. Din ce în ce mai multe și din ce în ce mai fierbinți. Și vedem că toate conflictele aflate în desfășurare au la bază poziții tranșante, devenite în timp ireconciliabile. Acolo unde nu mai e dialog, e război. Oare asta ne dorim?
Suntem în prag de Sărbători și, la fel ca în fiecare an, ne propunem să fim mai buni. Sau cel puțin așa spun colindele. Ar fi minunat și dacă am reuși doar, în aceste momente de relaxare, alături de familie și cei dragi, să reflectăm un pic la ce avem de pierdut, dacă nu încercăm să devenim mai buni.
Bahtalo nevo bersh!
Un an nou fericit tuturor!
Nicolae Paun, Presedinte Asociatia Partida Romilor Pro Europa
Comentează