Nici nu plecase președintele statului român către Italia, așa cum Administrația Prezidențiala anunțase în prealabil, că avalanșa criticilor a început să apară. Cu siguranță „binevoitorii” sesizării neajunsurilor au început să saboteze metodic imaginea șefului statului pe fondul insuccesului premierului candidat la funcția de președinte a țării. Cascada inestetică de atribute critice aduse președintelui Iohannis nu au făcut decât să pregătească terenul unor altele asemenea deloc impresionante pentru majoritatea românilor din diaspora, deloc sugestive pentru imensa susținere populară de care se bucură instituția prezidențială în ochii românilor.
Practic, prezența utilă atât pentru romanii din diaspora cât și pentru cei de acasă, dar și a românilor care trăiesc în jurul României în comunitățile istorice este demonstrată argumentat prin subiectele dezbătute de către președintele român în discuțiile avute atât cu dl. Sergio Mattarella, președintele statului italian cât și cu dl. Matteo Renzi, premierul Italiei, subiecte evidențiate, de asemenea în presa, dar asupra cărora nu se insista pe măsura „deranjului” provocat de anumite „așteptări” ale putinilor critici ai președintelui Iohannis.
Ne referim aici la punctarea subiectelor următoare:
-contribuția însemnată a românilor din Italia la dezvoltarea economică a Italiei(fapt recunoscut de către șeful statului italian)
-susținerea din statului italian a aderării României la spațiul Schengen;
-asigurări că Italia va susține abordarea României privind sprijinirea Republicii Moldova;
-evidențierea evoluției și consistenței relațiilor româno-italiene – relații care au la bază tradiții și legături puternice și totodată un cadru amplu de dezvoltare oferit de Parteneriatul Strategic consolidat, stabilit în 2008;
-apărarea drepturilor românilor din diaspora, iar în problema legii electorale, președintele exprimându-și grija asupra modificării legislației în favoarea celor departe de casa, fiind de altfel garantul respectării legii.
România trece printr-o etapă istorică de transformare politică, rezultatul electoral din noiembrie 2014, demonstrând încă o dată orientarea socială pro-europeană a electoratului dând astfel posibilitatea unui alt fel de politică, așteptare pe care atât cei care cunosc viața în diaspora cât și cei din țară o au, însă nu trebuie uitat cine guvernează România și încotro o îndreaptă.
În cele câteva critici apărute în presa, nu am văzut nici una referitoare la modul în care este guvernat statul român, asupra situației domeniului sănătății și educației naționale, asupra lipsei locurilor de muncă, nici o discuție serioasă asupra nivelului de trai din România, a angajării tinerilor absolvenți, efecte direct corespunzătoare politicilor adoptate de către Guvernul României, nu am văzut, de altfel, nici un comentariu asupra implicării negative în creșterea numărului emigranților romani din 2012 că tot a avut loc „marcarea glorioasă” a evenimentului cu pricina.
Gestul președintelui civilizat și lăudabil de a se afla în mijlocul comunității de români, prezente în Roma la întâlnirea din 27 aprilie, vine ca urmare nu doar a confirmării mulțumirii față de aportul electoral, ci și pentru a da asigurări românilor care formează diaspora, că votul dumnealor este respectat, că mesajele trimise sunt auzite și ascultate.
Cumulul firav de critici, vine probabil ca urmare a durerii provocate de pierderea luptei electorale de către celălalt candidat și pe fondul tentativei de încropire a unui ofensive asupra imaginii președintelui Klaus Iohannis. Din fericire și tratând subiectul în mod real, capitalul de imagine al președintelui este neatins negativ, consolidat, în creștere, fiind de altfel și singurul șef de stat care în primele luni de mandat a vizitat, auzit și repet, ascultat ceea ce romanii transmit aflând-se departe de casă și tara, inclusiv cei care trăiesc în comunitățile istorice. Faptul că diaspora se află pe harta politicii românești, i se datorează în bună măsura, iar dacă astăzi, discuția asupra intereselor diasporei la București este mai vie decât oricând se reflectă în media aproape zilnic, iar faptele, de asemenea, o vor demonstra.
Din partea celor aproape 90% din românii care au acordat votul lui Klaus Iohannis, dar și a celor care nu au reușit să voteze umiliți în frig și ploaie după ore de așteptare în 2 sau 16 noiembrie, fiind persoana politica care se bucura de cea mai mare încredere în toate sondajele de opinie, președintele Iohannis este asigurat de susținerea noastră.
Era imposibil să nu apară o strategie de atac din partea adversarilor, rămânea numai curiozitatea asupra formei pe care o va îmbracă, rezultând un soi de declarație de război slabă, firavă și neconvingătoare. Tehnicile de manipulare asupra românilor din diaspora sunt mai greu de aplicat mai ales cele țintind Cotroceniul și cu bătaie lungă până prin 2016.
Indiferent cum ați dori să vedeți, chiar și prezența celor 500 de persoane la întâlnirea din Roma de luni seara, demonstrează că președintele este iubit de români. Realitatea este că noi, românii care cunoaștem viața în diaspora, nu ne-am dorit un președinte turist prin diaspora, rolul șefului statului, în baza atribuțiilor pe care le are este bine definit, iar acest om își face datoria, corect, cinstit, cu mult bun simt și responsabilitate. Nici nu are cum un singur om să dea curs constant și zilnic prezenței fizice în fata unui număr atât de mare a românilor din afara tarii, o spun din proprie experiența. De departe, cunoaștem cu toții că situația este cu totul altfel, cum, de asemenea, cunoaștem care sunt atribuțiile unui șef de stat prevăzute în Constituție.
Pentru liniștea criticilor, spre deosebire de alți politicieni cu pretenții, președintele Iohannis nici nu a umilit diaspora și nici nu a cerut vreunui român din Italia sa „pregătească portofelul” …
Comentează