Ziua în care Vrancea a zguduit întreaga Europă

Pe 26 octombrie 1802, întreaga Europa a fost zguduită de un cutremur puternic, mentionat în istorie drept unul "catastrofal". După 220 de ani, un alt cutremur s-a produs în Vrancea, în dimineața zilei de 3 noiembrie 2022, de această dată, din fericire, cu o magnitudine mult mai mică.

A fost cel mai puternic seism vrâncean, având între 7,9 și 8,2 grade pe scara Richter, conform wikipedia.org. Vorbim despre cel mai mare cutremur consemnat vreodată în România și unul dintre cele mai puternice din istoria europeană. Unda de șoc s-a simțit în Moscova, Sankt Petersburg, Insula Creta cât și în Marea Egee. Durata acestui cutremur a fost uriașa, a ținut nu mai puțin de 2 minute și 30 de secunde.

În București cutremurul a avut o intensitate estimată de 8-9 grade pe scara Mercalli. Au căzut mai multe clădiri, a răsturnat turle și a dus la prăbușirea mănăstirii Cotroceni. Turnul Colței s-a prăbușit parțial, producând moartea unui negustor ambulant. În Bulgaria, orașele Ruse, Varna și Vidin au fost distruse aproape in totalitate. Forța colosală a cutremurului a crăpat ziduri până în nordul îndepărtat, inclusiv Moscova. Evenimentul a avut și o serie de replici, cea mai mare având o magnitudine de 5.5 grade pe scara Richter.

La ora 1:30, cutremurul s-a simțit în Kiev. Au fost 6 replici puternice, cu o durată cumulată de aproximativ 3 minute. Replicile au fost atăt de puternice, încât, în Kiev, foarte multe case și biserici au suferit avarii grave, iar clopotele au sunat. Într-o scrisoare a academicianul Anatolie Drumea de la Chișinău, se menționează faptul că o bonă, pe data de 26 octombrie 1802, plimba un băiețel într-un cărucior, în curtea Bibliotecii Universității „M. V. Lomonosov“ din Moscova. Băiețelul, era viitorul poet rus Aleksandr Pușkin. La ora 1:53, "au început să cadă statuile", iar băncile de piatră s-au răsturnat. De asemenea, cutremurul a fost resimțit puternic și în Sankt Petersburg. În Constantinopol au fost o serie de cutremure foarte violente, încât toți credeau că orașul va fi distrus complet.

În țara noastră, satul Feldioara, o coloană de apă a țâșnit dintr-o crăpătură produsă de cutremur, aruncând apă în aer, la o înălțime de câțiva metri. În București, seismul s-a simțit la ora 12:55. Multe clădiri au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a rămas fără două turle, acestea fiind reconstruite în anul 1867. Au izbucnit multe incendii, cauza cea mai probabilă fiind răsturnarea sobelor. Pământul s-a despicat în unele locuri, apă verde cu miros de sulf țâșnind afară. În total, cutremurul a făcut doar 4 victime: negustorul ambulant ucis de Turnul Colței, o femeie cu origini iudaice, copilul său și o altă victimă.

După seism s-a hotărât refacerea imediată a orașului București, din temelii. Domnul Constantin Ipsilanti a ordonat ca această actiune sa aibe loc cat mai repede cu putință. Primii care au încercat să profite de pe urma dezastrului au fost zidarii și lemnarii. Pentru a evita specula, Ipsilanti a dispus prețuri maximale pe care aceștia le puteau practica. Bucureștiul a fost refăcut, astfel, în câțiva ani. Unele clădiri au fost consolidate atât de bine încât au rezistat și următoarelor cutremure puternice. Reconstrucția a avut multe efecte pozitive. Unele cartiere au devenit, după refacere, simțitor mai civilizate decât erau înainte.