Premium
Președintele Klaus Iohannis a avut prima ieșire publică după alegerile de duminică. Șeful statului a chemat partidele la consultări, pe tema desemnării viitorului premier. Mesajul inițial este clar: criteriile de integritate pentru viitorul premier rămân valabile. Dar poziția președintelui a părut ulterior mai nuanțată, nu una de rigiditate până în pânzele albe.
Vezi și: Klaus Iohannis, despre desemnarea lui Liviu Dragnea - premier
Klaus Iohannis ne-a obișnuit cu stilul său de maestru în driblarea întrebărilor din partea presei, dar de această dată s-a întrecut pe sine însuși. Președintele a refuzat să personalizeze discuțiile despre viitorul premier și a evitat să răspundă la o întrebare despre menținerea poziției sale indiferent de dorința majorității parlamentare. De altfel, șeful statului nici nu ia în calcul dizolvarea Parlamentului (posibilă după trei guverne „trântite”), ci mizează pe o ipotetică „aterizare cu picioarele pe pământ” a tuturor celor implicați.
Atitudinea tranșantă afișată de președinte - în fața unei majorități parlamentare, totuși - s-a evaporat treptat, cu fiecare întrebare primită. Întrebarea care poate lămuri problema a fost „Vă e teamă de o posibilă suspendare?”, iar răspunsul deschide Cutia Pandorei: „Eu nu mă tem de niciun demers politic legitim.” Sigur, PSD nu are nimic de câștigat în acest moment dintr-o suspendare a președintelui, dar cuvântul-cheie este „legitim”. Președintele poate fi suspendat dacă încalcă legea fundamentală. Pe chestiunea în discuție, CCR a interpretat Constituția într-o manieră strictă: „Președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al Parlamentului.”
Vezi și: OFICIAL - Calendarul consultărilor de la Cotroceni
Așadar, dacă legea care intezice persoanelor condamnate penal să fie membri ai guvernului va fi declarată neconstituțională, principiile de integritate enunțate de președinte rămân chestiuni teoretice. Poate nobile și frumoase, dar teoretice. Practic, va fi obligat să respecte Constituția. Explicația poziției ușor nuanțate a lui Iohannis se găsește în acest principiu simplu al statului de drept.
Rămâne doar de văzut dacă președintele Iohannis nu și-a păstrat vreun as în mânecă, lucru mai greu de anticipat în momentul de față. În cei doi ani de mandat, Klaus Iohannis nu a reușit să surprindă prea mult și nici să se manifeste ca un președinte-jucător. O va face acum?
