Premium
Șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a susținut luni, la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, interviul pentru un nou mandat la conducerea DNA. Timp de oră, aceasta a vorbit despre rezultatele obţinute în fruntea DNA, despre intenţiile pentru următorul mandat şi a răspuns întrebărilor membrilor CSM. În final, secţia de procurori a CSM a avizat favorabil numirea Laurei Codruţa Kovesi pentru încă trei ani în funcţia de procuror-şef al DNA.
"Principalul meu atu a fost că am deţinut timp de şase ani funcţia de procuror general şi am cunoscut mulţi colegi care lucrau la cazuri de mică corupţie. Am reuşit să facem angajări, schemă de personal este completată în proporţie de 92%", a declarat Kovesi în faţa comisiei, prezentând şi un rezumat al activităţii sale în fruntea DNA.
"Există există o creştere de 50% a numărului de rechizitorii faţă de 2012. Numărul inculpaţilor a crescut cu peste 51%. Avem de şase ori mai mulţi demnitari inculpaţi. În cei trei ani de mandat am cerut 24 de aprobări pentru parlamentari cercetaţi. Avem foarte multe structuri teritoriale care aproape şi-au triplat numărul de rechizitorii, structuri teritoriale care nu aveau o activitate aşa de bună. Unele anchete ale procurorilor au împiedicat producerea de pagube pentru bugetul de stat. Într-un caz, un proces ce s-a judecat în doi ani, s-a prevenit producerea unui prejudiciu de 105 mil. euro. Un alt indicator, pentru că este dificil să cuantificăm rezultate unei instituţii anti corupţie, condamnarea unui ministru este mai importantă decât cea a unui primar. Un alt indicator este încrederea. Încrederea în DNA era la 40% şi iată că după 3 ani de zile, încrederea a ajuns la peste 61%. Stabilitatea instituţională a DNA este foarte importantă, este importantă şi menţinerea cadrului legislativ", a mai declarat şefa DNA.
După expunerea susţinută de Kovesi, au urmat întrebările membrilor CSM.
Despre apărarea reputaţiei magistraţilor: "Cred că apărarea reputaţiei este un instrument foarte important pentru sistemul judiciar. O idee ar fi, care nu ar înfrânge dreptul la exprimare al nimănui, dacă se dovedeşte că afirmaţiile au fost mincinoase, ar trebui că după ce decizia CSM devine obligatorie să se publice un drept la replică."
Despre scurgerile de informaţii de la DNA: "Am limitat foarte mult accesul la informaţii al procurorilor şi poliţiştilor, accesul este compartimentat. Au fost momente când am avut probleme de securitate a informaţiilor, le-am rezolvat conform legii."
Acordul de recunoaştere a vinovăţiei: Întrebată de Gheroghe Muscalu în privinţa acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei, şefa DNA a spus că au fost 25-30 de cazuri pe an. "Din păcate această situaţie se poate aplică doar dacă pedeapsa este de până la şapte ani. Am avut foarte multe cazuri în care persoanele au dorit un acord de recunoaştere a vinovăţiei, chiar şi cu executarea pedepsei în penitenciar. Câştigăm timp, evităm cheltuieli şi toată această activitate este verificată de către instanţă."
Despre interceptări: "Am concentrat toate resursele la nivel central, în acest moment serviciul tehnic de la nivel central acoperă tot teritoriul, tot ce este nevoie pentru supraveghere tehnică. Ne-am gândit să facem patru centre zonale, care să fie independente faţă de procurorii şefi."
Despre prevenirea corupţiei: "Este foarte important ca fenomenul corupţiei să fie eradicat nu mai prin represiune, ci şi prin prevenire. Am fost participanţi activi la elaborarea strategiilor de prevenire. Avem şi programe educative, avem procurori care merg în licee, chiar şi eu am fost la o astfel de întâlnire."
Despre colaborarea inter-instituţională: "Colaborarea cu serviciile de informaţii se va limita, conform deciziei CCR, doar la informări privind astfel de fapte. Cred că trebuie să avem o colaborare mai activă cu instanţele de judecată. Au fost foarte multe controale ale Inspecţiei Judiciare, aceasta nu are numai un rol represiv, ci şi preventiv. Suntem deschişi la orice colaborare cu o instituţie a statului."
Despre riscul de prescripţie a faptelor: "În acest moment nu avem dosare în care să existe acest risc. Există câteva care sunt în instanţele de judecată, dar numărul lor este foarte mic. Monitorizăm foarte atent dosarele mai vechi, care au mai mult de un an de la înfiinţare."
