Premium
În mai puțin de două săptămâni judecătorii Curții Constituționale (CCR) distrug apărarea magistraților care au susținut prin instituțiile din zona Justiției sau cele profesionale că NU se vor prezenta în fața comisiilor de anchetă parlamentare. Acum judecătorii CCR spun extrem de clar că magistrații NU se pot prevala de nimic și sunt obligați să vină în fața comisiei.
Adevărata LOVITURĂ pentru PSD, în urma moțiunii: efect DEVASTATOR
Prima decizie datează din 14 iunie face referire la Statutul senatorilor și deputaților, iar decizia e de astăzi - 21.06.2017 se referă la Regulamentul comun al Camerei Deputaților și Senatului ca urmare a sesizării Grupurilor parlamentare ale PNL și USR după ce majoritatea a modificat cele două legi pentru a nu interfera cu anchetele penale și pentru a putea chema la audieri toate autoritățile din stat.
CCR: "persoanele care sunt invitate, şi anume persoane care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei"
Iată detaliile din Comunicatul Curții Constitionale:
"Curtea a statuat că plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului [Decizia nr.48 din 17 mai 1994] trebuie exercitată cu respectarea competenţelor strict determinate de Constituţie. Întrucât Parlamentul exercită suveranitatea naţională [art.2 alin.(1) din Constituţie], fiind ales de către cetăţeni, şi este organul reprezentativ suprem al poporului român [art.61 alin.(1) din Constituţie], funcţia sa de anchetă se diferenţiază de ancheta penală. Activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridică diferită a celor două categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului. Prin urmare, nu este nici necesară şi nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condiţiile demarării unei anchete judiciare, astfel încât, din această perspectivă, nu se poate reţine încălcarea art.1 alin.(4) din Constituţie.
Curtea a stabilit că ancheta parlamentară nu are caracter jurisdicţional şi că dispoziţiile legale criticate realizează o evidentă distincţie, pe de o parte, între persoanele care trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă în considerarea faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte sunt sub control parlamentar şi care sunt citate în acest sens şi, pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, şi anume persoane care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei. În această din urmă categorie intră, cu titlu exemplificativ, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul-general al României, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Curţii Constituţionale. De asemenea, pot fi invitate şi alte persoane, care, spre exemplu, pot să nu aibă nicio legătură cu instituţiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor. Mai mult, în această din urmă categorie pot intra şi judecători, procurori, dacă nu sunt chemaţi în legătură cu atribuţiunile, însărcinările de serviciu sau activitatea lor profesională, ci în calitate de simpli cetăţeni.
De asemenea, Curtea a reţinut că noile reglementări pun la dispoziţia comisiei de anchetă anumite mijloace procedurale care să contribuie la caracterul efectiv şi eficient al anchetei parlamentare, printre care şi posibilitatea acestora de a sesiza organele judiciare penale. Prin urmare, chiar dacă acestea se referă la unele fapte/infracţiuni, nu constituie norme de incriminare.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că nu sunt încălcate nici prevederile constituționale ale art.111 alin.(1) privind informarea Parlamentului, art.124 alin.(3) privind înfăptuirea justiției și art.134 alin.(2) privind atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii.
Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică Camerei Deputaţilor."
