Premium
de Razvan Zamfir, jurnalist
Intr-un moment in care politica europeana priveste cu ochi umezi catre partidele radicale, iar Frontul National condus de Marine Le Pen castiga Franta, domnul Moise Guran – jurnalist credibil si influent – vorbeste despre partide legionare. Finantate, direct sau nu, domnul Guran n-a lamurit, de Biserica Ortodoxa Romana. Sigur, imi vin in minte cateva nume de partide cu nostalgii interbelice. Doua, poate chiar trei formatiuni politice s-au imbracat, dupa ’89, in verde, si nu din ratiuni ecologiste. Insa niciun astfel de partid n-a avut vreodata finantare. Oricum, nu genul de finantare despre care vorbeste domnul Guran. Genul de finantare care sa conteze. Asa cum niciunul dintre aceste partide n-a contat, vreodata, politic. Atunci, despre ce vorbeste domnul Moise Guran?
Cu o mica fortare de memorie pot spune cu exactitate cand am auzit ultima data ceva despre „pericolul legionar”. In 2013. In octombrie 2013, mai precis, atunci cand luneta limuzinei in care se afla Daniel Barbu, ministru al Culturii pe atunci, a fost sparta de cativa prostestatari furiosi. Faptul ca profesorul de stiinte politice ales senator a vehiculat pe holurile si prin platourile Antena 3 ideea ca un palc de legionari i-ar fi vandalizat masina e perfect irelevant. Protestatarii nervosi – cu motive clar exprimate – puteau fi descrisi in multe feluri. Nu si legionari. Profesorul Barbu, evident, stia. Politicianul Barbu, in schimb, a simtit nevoia sa inventeze un demon. Iar pentru omul care l-a consiliat ani buni pe fesenistul Petre Roman, ce drac mai negru decat pericolul „legionar” putea exista? Manipularea n-a functionat atunci.
Acum se aprinde un nou fitil. Acum, intr-un moment in care greselile de comunicare coroborate cu lipsa de carisma a celui care e mai mult presedinte de CA decat parinte spiritual au adus Biserica intr-o zona de antipatie militanta, se poate incerca un nou joc politic. Aparent, Moise Guran vorbeste despre bani. Despre finantarea Bisericii si despre ce finanteaza Biserica. In fapt, domnul Guran vorbeste despre politica.
“PreaSfințiile voastre, nimeni nu contestă dreptul Bisericii de a face ce vrea cu banii (…) Putem, ca în Grecia, să vă trecem pe ESA în bugetul de stat, nicio problemă! Dacă așa vrea nația, așa facem! Dar cu o condiție, care, vedeți! și aceea ține de frumusețea democrației… Să știm! Să știm cât dăm și pentru ce, cu cât finanțați trustul de presă, cum ajung banii în site-urile legionare, dacă de acolo se scurg, mai departe către un anume partid (în toate cazurile prefer termenul legionar ca să nu le fac publicitate, deși e clar că mai devreme sau mai târziu tot va trebui să îi numesc), dar am vrea să mai știm pe cine mai finanțează și firmele care primesc lucrări de investiții la Catedrală și la celelalte obiective religioase… pentru că, vedeți, așa e în democrație”, scrie Moise Guran pe BiziDay.ro.
Deci, site-urile “legionare” sunt finantate de catre BOR. Jurnalistul nu intreba “daca”, ci “cum”. In regula, dincolo de certitudinea personala a domnului Guran – care ar putea, totusi, arata si cateva argumente – pot intelege ca exista site-uri cu orientare neo-legionara. Fie. Insa un partid legionar, sau chiar si-un partid apropiat ideologic de Miscarea Legionara, nu exista. Nu in mod real. Sigur, domnul Guran ar putea dezgropa din Registrul partidelor politice cateva formatiuni infiintate de putinii supravietuitori legionari ai inchisorilor comuniste. Dar ar fi un truc ieftin si inutil, la care un jurnalist credibil nu s-ar preta. Oricum, niciun partid declarat legionar nu cred c-a beneficiat, repet, de vreo finantare semnificativa, cu atat mai putin din partea Bisericii Ortodoxe Romane. Mai ales in conditiile in care n-a existat in politica romaneasca vreun curent anticlerical care sa-i determine pe PreaFericiti sa-si puna problema finantarii unor ultraortodocsi cu aspiratii politice. Dimpotriva. De la PSD la PNL, toti politicienii s-au inchinat BOR. La propriu si la figurat.
Apoi, mergand mai departe, nu vad niciun partid ultraconservator in Romania. Niciunul care, fie si pentru un analist specializat mai degraba in economie, nu in teorie politica, ar putea parea „legionar”. N-avem nici partide radicale, iar cea mai apropiata formatiune extremista e la Sofia, si nici ea, Ataka, nu se simte prea bine. Partidele-facebook, sa ne-ntelegem, nu se numara.
E simplu. Nu exista partide legionare in Romania. Partide cu structuri teritoriale, organizate si apte pentru o confruntare politica. Cu toate acestea, Moise Guran le vede – surprinzator! – in curtea Bisericii.
Logic, atacul (caci acuzatia de finantare a „legionarilor” e gandita ca un atac) poate fi inteles. Si politic si jurnalistic. BOR a acumulat indeajuns de multa antipatie pentru a deveni o tinta usoara si, de multe ori, o tinta justificata. Insa motivul inserarii legionarilor in ecuatie ramane o necunoscuta.
Daca, desigur, nu cumva trebuie sa ne acomodam cu ideea unui dusman nevazut si bine finantat.
---
Citeste-l pe Razvan Zamfir si pe www.razvanzamfir.ro
