Premium
Curtea Constituţională a României (CCR) a dezbătut, marți, cererile formulate de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea, în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Ministerul Public, componentă a autorităţii judecătoreşti, pe de altă parte.
Curtea Constituțională a admis solicitarea celor doi președinți ai Camerelor și a decis că este conflict de natură constituțională între Parlament și DNA. Surse din cadrul CCR ne-au precizat că este un conflict strict între DNA și Parlament, pentru că Parchetul General nu este obligat să trimită dosarul pe alegerile prezidențiale din 2009, în schimb Laura Codruța Kovesi este obligată să răspundă concret la întrebările Comisiei de anchetă din Parlament.
În concluzie, solicitarea înaintată de Dragnea și Tăriceanu a fost admisă parțial de CCR, în sensul că o obligă pe Laura Codruța Kovesi să răspundă la întrebări, dar nu se admite obligația Parchetului General de a pune la dispoziție dosarele.
Conform surselor noastre, în interiorul CCR decizia s-a luat cu scorul de 5-3.
Sesizările au fost înaintate CCR pe 13 septembrie şi au fost discutate de judecători în şedinţa din 26 septembrie, însă au amânat pentru 3 octombrie luarea unei decizii.
Şefii celor două Camere ale Parlamentului au precizat că decizia de a sesiza CCR vine ca urmare a refuzului procurorului-şef al DNA de a se prezenta în faţa Comisiei de anchetă a Parlamentului cu privire la alegerile prezidenţiale din 2009, a refuzului procurorului general de a lua măsuri împotriva şefului DNA şi de a înainta comisiei de anchetă o copie a dosarului de urmărire penală nr.213/P/2017 legat de acel scrutin, înregistrat pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ.
Potrivit sesizărilor, nu există niciun motiv pentru care ancheta parlamentară trebuie să înceteze atunci când este demarată o anchetă judiciară, fiind vorba despre proceduri cu natură juridică diferită, care se pot exercita în paralel şi nu se exclud una pe alta.
Printre persoanele care au fost citate la comisia parlamentară în mai multe rânduri s-a numărat şi procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, "care a refuzat să se prezinte, susţinând, pe de o parte, că este o problemă personală iar, pe de altă parte, că procurorii nu se pot prezenta în faţa niciunui organ al statului, invocând, cu rea-credinţă, o falsă hotărâre a CSM", se susţine în sesizări.
"În acelaşi timp, procurorul general, Augustin Lazăr, nu numai că a refuzat să ia măsuri împotriva procurorului-şef al DNA, care a ignorat solicitările comisiei de anchetă, dar, după ce s-a comunicat de către Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Parchetului General de pe lângă ÎCCJ că dosarul a fost clasat, a refuzat să înainteze, la solicitarea comisiei, copii de pe actele aflate în dosarul de urmărire penală, aşa cum rezultă din adresa nr. l792/ c/ 2017 din 14 iulie 2017. Comisia de anchetă a insistat prin mai multe adrese ca procurorul general să înainteze copii de pe dosar, să ia măsuri pentru a determina procurorul-şef al DNA să se prezinte la comisie şi să răspundă la întrebarea 'dacă în seara alegerilor a fost sau nu în casa lui Gabriel Oprea'", au menţionat preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului.
Refuzul procurorului general, ca şi refuzul procurorului-şef al DNA împiedică realizarea funcţiei de control parlamentar, respectiv îndeplinirea în acest cadru a obiectivelor anchetei parlamentare, încălcând principiul colaborării loiale dintre autorităţile publice, consideră Dragnea şi Tăriceanu.
"Neprezentarea unui judecător sau procuror la audierile organizate în comisiile de anchetă, audieri care nu privesc activitatea jurisdicţională şi refuzul de a se înainta acte întocmite într-un dosar de urmărire penală clasat încalcă autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, şi împiedică desfăşurarea activităţii Parlamentului însuşi. În acelaşi timp, se încalcă principiul loialităţii care ar trebui să existe între instituţiile şi autorităţile într-un stat democratic", se mai arată în sesizare.
