Premium
Audieri maraton au loc la sediul instanței supreme unde judecătorii recuzați de Sebastian Vlădescu audiază inculpații din dosarul șpăgilor date funcționarilor români de compania austriacă Swietelsky pentru deblocarea plăților pentru lucrări de anvergură făcute pentru CFR.
Astfel, joi, instanța la audiat preț de mai multe ore pe fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, care a vorbit degajat despre fiecare dintre acuzațiile aduse DNA dar și despre interferențele sale cu cei doi denunțători, avocatul Doru Boștină și analistul Florin Hozoc.
Despre aceștia din urmă Sebastian Vlădescu a arătat că ambii ar fi condamnați penal, unul în România și celălalt în Cipru, sugerând astfel o lipsă de credibilitate a acestora.
Este de menționat că Florin Hozoc este bărbatul care ar fi gestionat contabil sumele uriașe de bani ce ar fi reprezentat pretinsele șpăgi oferite de compania Swietelesky oficialilor români iar Doru Boștină ar fi cunoscut în detaliu dedesubturile acestei afaceri judiciare.
Relațiile cu „colegii de fapte„...
„Pe Costea Ionuț l-am cunoscut în 1997. Eram amândoi secretari de stat în guvernul Ciorbea. Nu am avut relații apropiate până în 2000.
Atunci ne-am reîntâlnit el fiind secretar adjunct on ministerul fianntelor. Pe fondul unor pasiuni comune precum schi, tenis, călătorii am avut contacte dedicate acestor pasiuni fara a fi vreodată angrenați in activități economice.
Relatia a devenit aproape inexistentă dupa 2004 cand eu am devenit un fel de paria social al societății București datorita acțiunii mele față de Cristi Boureanu.
Nu mai eram binevenit in nicio familie iar Ionuț Costea dezvoltase o relație de apropiere cu infractorul denunțător Bostina ceea ce după declarația lui Bostină din vara lui 2004 că dacă nu încetez relațiile de amiciție cu fosta sa soție el va aplica zicala comunistă: cine nu e cu mine e împotriva mea.
Relația lui Boștină cu Costea a fost în crescendo continuu iar a mea cu el în involuție continuă ajungând să ne întâlnim doar la evenimente publice extrem de rar.
Doamna Mititelu: nu pot preciza un moment al primului meu contact cu ea. In mod cert a fost după numirea mea ca ministru al Finanțelor adică august 2005.
Ne-am văzut la evenimente publice, simpozioane si conferințe și nu am avut niciun fel de contact ulterior
Domnul Dascălu: l-am cunoscut în 2010 când, în calitate de secretar de stat în ministerul Transporturilor venea la noi la Finanțe pentru probleme legate de bugetul ministerului Transporturilor.
Cred că au fost două vizite. E posibil să îl fi văzut și la ședințele de guvern dar nu îmi amintesc vreo discuție cu domnia sa. Nu îmi amintesc să fi avut vreo discuție referitoare la vreo datorie a Swietelsky sau vreo solicitare a sa pe aceasta tema”, a explicat fostul demnitar în fața judecătorilor ICCJ.
Decredibilizarea denunțătorilor DNA
„Privind cei doi infractori denuntatori: folosesc expresia pentru că DNA nu a precizat niciodată, deși cred ca ar fi trebuit, că cele două persoane sunt amândouă condamnate penal.
Boștina în Romania în doua dosare si Hozoc în Cipru pentru o fapta financiară pe care a rezolvat-o conform spuselor lui dupăa ce a fost încătușat, printr-un acord și plătind suma de 500.000 de lei.
Știu asta din mediul public iar despre hozoc știu din spusele sale și din comportamentul său din perioada 2011 - 2012.
Pe Doru Boștină l-am cunoscut în 97-98 în cercuri comune. Era un personaj extrem de plăcut social, educat, amuzanți am început sa dezvoltam o relație de amiciție inclusiv la nivelul familiilor.
Am început să avem vacanțe împreună și restul elementelor a unei prietenii fără ca vreodată să dezvoltăm vreo relație de business deși el a folosit în mod constant relația cu mine pentru a stabili relații cu diverse persoane de interes financiar pentru el din anturajul meu inclusiv Ionuț Costea si Cristian Boureanu.
In 2000 la cererea lui si in condițiile în care asistenta juridica a cuiva de încredere imi era necesara a lucrat ca si consilier la cabinet moment in care a stabilit foarte multe contacte utile lui ulterior.
Le-a întărit la nivel de relație personala renunțând treptat la relatia cu mine și la final renunțând total după amenințarea din 2004.
Din cauza lui am pierdut realtii cu prieteni ce îmi erau dragi. In prim rand cu domnul Sandulescu ce nu a mai putut avea o relație cu mine după ce fata sa ioana a devenit soția i factorului denjbtator bostina.
In mod constant cand aveam o relație de prietenie din punctul meu de vedere lipsita de orice interes pecuniar Boștină mi-a prezentat diverse posibilități de înregistrare a unei firme off shore în așa fel încât să evit plata taxelor și impozitelor în Romania.
I-am spus ca din punctul meu de vedere este exclus, e complicat și costisitor si inutil dacă vrei sa trăiești în România pentru ca nu exista canale care sa fie suta la sută protejate și care sa nu fie evidențiate de orice alte acte.
Stiam ca secretar de stat la finanțe ca atata la nivel local cat si ue politica fata de firmele off Shore devenea din ce în ce mai stricta.
Asa cum a declarat chiar el era una dintre activitățile importante ale casei sale de avocatura”, a mai declarat fostul înalt oficial de la Finanțe.
Nicio legătură declarată cu Afacerea Swietelsky
„Nu am discutat niciodată cu Boștină despre firma Swietelski despre plăți către aceasta despre comisioane cuvenite mie în mod direct sau prin intermediari sau despre plăți ce ar fi trebuit făcute către firme conectate cu mine si nici măcare el în declarația sa nu spune așa ceva.
Privind pe Florin Hozoc: l-am cunoscut suprrficial la începutul anilor 2000 prin intermediul lui Boureanu cu care avea o relație pe care Boureanu o prezenta ca fiind de prietenie.
Relație în care Boureanu il sustinea material si profesional pe Hozoc. Am aceasta înțelegere pentru ca se întâlneau la sediul firmei lor care era într-un apartament unde aveam și eu o firma. Ne întâlneam ocazional dar întâmplător si am auzit discuții ale acestora.
A revenit în 2010 cand după reluarea relațiilor cu Boureanu am dezvoltat o relație cu Hozoc ce avea câteva elemente mărunte de relație personala si o relație de business legata initial de proiectul Keika si apoi de proiectul Besmos.
Si in cazul acestuia în discutiile pe care le avea in general cu Boureanu dar si cu alte persoane ce participau întâmplător la întâlnirile noastre tema sa principala erau minunatele circuite financiare pe care le punea el la punct din Elveția pana în Seychelles sau Cipru. Le menționa ca si sediu pentru o multitudine de companii pe care le administra.
I-am spus același lucru ca și lui Boștină. Că din punctul meu de vedere nu există circuit financiar care să scadă supravegherii naționale sau internaționale. Ca sistemul fiscal romanesc e unul dintre cele mai avantajoase pentru afaceri.
Am asistat la foarte multe discutii intre Hozoc si Boureanu si nu am înțeles vreodata cine, cui, cand, cu ce transferă diverse sume de bani intre diverse firme. Erau discuții libere intre ei si niciodată nu mi-a fost clar dacă el dadea sau primea bani.
Atitudinea sa era in general de subordonare. Il ruga pe Cristi. ....ca are de luat bani. Nu părea liber.
Acest tip de acțiune a lui Hozoc pe care a declarat-o si el m-a determinat ca atunci cand am stabilit sa facem firma Keika sa cer aceasta asociere inregistrata in Roamnia din motive pe care nici Hozoc și nici Drăgoi nu le-au lămurit vreodata. Faptul ca eram persoana expusa public e un motiv.
Cert este ca el și dragoi doreau ca înregistrarea sa se facă în Gibraltar ei de fapt facand toate activitățile legate de keika in Gibraltar cu firma Megatronics” a mai nuanțat fostul ministru.
Nicio acuzație nu îl atinge
„Luarea de mită privind un presupus acord între mine și Costea si eventual doamna Mititelu: declar ca niciodata în anul 2005 si apoi pana în 2009, decembrie, când cei doi coinculpati au dispărut brusc din dosar, nu am avut vreodată vreo discuție sau înțelegere cu vreunul dintre ei.
Desi DNA, fără sa prezinte fapte sau dovezi efective, declara ca a fost o înțelegere cu aceste persoane intr-o perioada foarte vaga din punct de vedere temporal si deloc precizat din punct de vedere material, ca și cum eu as fi fost parte dintr-o înțelegere in care nu s-a precizat nicidată ce urma sa primesc, o suma, o valoare din acel presupus 3.5 la suta ce urma distribuit de Bostina.
Nu exista nicio declarație a celor de la Swietelsky sau a oricărei alte persoane mai puțin bostina dar mie îmi este pusă în carca această faptă.
Rechzitoriul are un defect major de substanta și anume diferența dintre alocarea bugetara si creditul bugetar.
Privind finanțarea suplimentară care conform DNA asigura finanțarea proiectului pana la capăt. Atrag atenția ca inclusiv în rechizitoriu exista dovada ca angajarea finanțării suplimentare nu a dus la plata facturilor către Swietelsky
Contractul de credit cu banca finanțatoare a fost semnat la sfârșitul lui 2007 cand eu nu mai eram ministrul Finanțelor de câteva luni iar în anul 2008 au început problemele cu platile.
Faptul ca angajezi un credit nu garantează si nu va garanta vreodata ca alocația bugetara va asigura trageri din creditele respective.
DNA spune că eu am agreat cândva undeva ceva cu cineva cu care nu aveam nicio relație. In cazul acesta nu m-a contactat nimeni de la Swietelsky privind prezumtiva înțelegere. Nici Costea, nici Mititelu, nici Hozoc.
Nici Bostina nu a întreprins în anii 2005, 2006, 2007 vreo acțiune de acest gen. Care sa ducă la plata directa sau indirecta a vreunei sume către mine.
Revenind la anii 2005-2007 semnarea memorandumului: dovada, cum scrie cineva pe un document.
A fost rezultatul unui proces început înaintea venirii mele in minister.
La acel moment Bostina era in continuare în relație de amiciție cu fosta mea soție și avea informații despre activitățile desfășurate de aceasta.
S-a dus în 2008 sa închirieze un spațiu pentru ca acel spațiu exista. Nu am avut nicio discuție cu Carmen Vlădescu despre acest subiect și chiar dacă aș fi avut vreo discuție nu aș fi avut vreo posibilitate să o împiedic să încheie vreun contract.
Bostina in mod absolut ticălos s-a folosit de relatia avută pentru a face o presupusa plata presupus in favoarea mea.
In acelasi timp Bostina care rămăsese in contact dupa 2004 cu prietenul și partenerul meu Ceaușelu l-a contactat pentru furnizarea de servicii de consultanță legată de piața energiei electrice.
Noi devenisem activi în piață respectiva, incercam sa fim implicați în proiecte de cogenerare, de energie eoliana si de stabilizare a pieței energetice. Aveam contacte cu firme, investitori interesati de aceste piețe.
Când Boatina la contactat și i-a propus Ceaușelu m-a anunțat despre acest fapt. L-am sfătuit sa fie atent cu Doru Bostina ținând cont de acea amenințare a sa și să facă totul ca la carte”, a mai spus Vlădescu.
Explicația dividendelor încasate dezinteresat...
„...
Sumele încasate au intrat în companiile respective. Au fost administrate de administratorii companiilor respective și cu excepția câtorva dividente din 2009, sume extrem de mici, eu nu am beneficiat de aceste sume.
Un alt fapt greu de înțeles. Dupa ce s-a spus ca am primit o suma neprecizata suma respectiva s-a dus la entități ce aveau sau nu legătură cu mine. Beneficiul meu final este aproape nul.
Interesant este ca de aceste contracte imputate mie s-a ocupat infractorul Bostina.
Si mai interesant este ca initial in declarațiile sale de la început el nu pomenește de aceste contracte.
Surprinzător el le găsește umblând ulterior acele declaratii in arhiva și le duce la DNA. Deci Boștină începe un denunț în care nu eram implicat și nu întâmplător îl continuă cu mine dar de la un anume moment pe baza a ceea ce a descoperit in arhiva.
De ce nu și-a amintit de la început de implicarea mea? Eram totuși singurul oficial înalt cu funcție ce nu e ușor de uitat în astfel de momente.
Apoi se lasă din nou peste un an jumate liniștea. Swietelsky nu primește bani. Se aduna datorii.
Pe mine nu ma contactează nimeni. Nici Costea, Mititelu, Bostină. Nimeni nu vorbește nimic cu mine despre acest subiect și brusc în decembrie 2009 Boștină se repede asupra lui Ceaușelu pe o tema noua si extrem de speciala, piata echipamentelor militare.
Insista ca cei doi sa de vada. Eu atunci construiam ceea ce se numește un zid chinezesc între firma mea și a lor pentru ca apăruseră zvonuri privind numirea mea ca ministru al Finanțelor.
„Zidul„ a fost consolidat prin informarea CSAT si ieșirea mea din firmă.
Atunci Lord Expert era principala firma pe piata de echipamente militare și administra contractul de livrare și mentenanță pentru avioanele de transport spartan.
Acel contract a fost câștigat de firma Lord Expert în baza unei hotărâri a justiției și menționez asta deoarece DNA a încercat sa creeze un caz si pe acest subiect.
Eu consider ca aceasta a fost o plata făcută de Swietelsky către Boștină. Si scum apare întrebarea.
Pentru ce ? La nivelul anului 2009 Swietelsky avea de încasat zeci de milioane de euro de la statul român. Presupusele acțiuni ale mele din 2005 2009 nu au asigurat plata acestor datorii ale statului prin onorarea facturilor curente, ba mai degrabă au dus la acumularea de datorii de zeci de milioane de euro.
Totuși Boștină fără să declare că la indicația lui Mititelu, Costea sau la solicitarea mea se repede sa plătească într-o lună aproape jumătate de milion de euro”, a explicat Sebatian Vlădescu judecătorilor.
Nu a făcut trafic la Gheorghe Pogea
„Pe parcursul lui 2009 DNA susține ca am comis prima faptă de trafic de influență, cea la Gheorghe Pogea.
Asta după o promisiune a lui Hozoc de a primi două milioane de euro.
In anul 2009 nu am avut niciun contact cu Hozoc, cel care a denunțat, niciun contact cu Boureanu și nicio discuție cu ministrul finanțelor din 2009, Gheorghe Pogea.
Toata povestea cu împărțirea a zece milioane din care au rămas șase din care eu urma să primesc două este o elucubrație a lui Florin Hozoc nesusținută de vreo declarație a altcuiva, de vreun fapt, de vreun înscris și chiar și DNA, care menține acuzația, în ciuda lipsei oricăror dovezi, este foarte reținut.
Apoi tot în 2009, spre finalul anului acum, mai împărțim o dată șase milioane de euro urmând să fac trafic de influență pe lângă mine de data asta, eu urmând sa ajung ministrul finanțelor, aceeași premoniție a lui Hozoc.
În 2009 doi agenți ai firmei Swietelsky, Bostina si Hozoc, independent, susțin ca au avut acord cu mine si ba chiar au făcut plăți către mine in condițiile în care nu făcusem nimic in favoarea firmei Swietelsky, ce adunase datorii consistente si nu aveam ce face eu pentru aceasta firma”, a insistat Vlădescu.
Nesusținut politic...
„Distribuția puterii politice în 2009 era total diferită față de cea din 2005, deci eventualii mei prieteni ce m-au propulsat ca ministru al Finanțelor in anul 2005 nu puteau face acest lucru în 2009 iar ridicarea mea în lumea politică și activitatea politică era nula.
Cei care de-a lungul timpului, din 1997, mi-au oferit posturi in administrație au fost in general alții de fiecare data si au făcut asta, nu de dragul meu, pentru o sinecură publică, ci pentru ca erau situații complicate pe care ei au considerat ca le pot rezolva in baza expertizei mele”, le-a mai spus fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu judecătoarelor din complet.
Și-a recuzat judecătorii
Fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, a compărut, joi, în fața completului de trei judecătoare al ICCJ pe care, la ultimul termen de judecată, din 18 noiembrie, le-a recuzat.
Citește și: `Băiat deștept` din Energie RUPE TĂCEREA după 10 ani - `O vedeam pe doamna Udrea..
Cererea sa de recuzare a celor trei magistrați a fost respinsă de un alt complet de judecată iar procesul va continua cu administrarea probelor anchetatorilor DNA și a apărătorilor celor judecați pentru fapte de mare corupție.
Apărătorii lui Vlădescu au motivat cererea de recuzare pornind de la felul în care cele trei judecătoare au administrat probatoriul solicitat de cei judecați pe parcursul cercetării judecătorești.
Completul a respins în unele rânduri probe cerute de către avocații inculpaților lucru menționat în cerere de recuzare.
Astfel, completul care a soluționat cererea de recuzare, altul decât completul recuzat, a stabilit că cele trei judecătoare care analizează cazul fostului ministru au gestionat corect derularea procesului penal și nu există indicii care să contureze lipsa de imparțialitate a acestora.
Martorii apărării...
Citește și: Soțul unei foste CANDIDATE la prezidențiale a dat EXPLICAȚII la ICCJ...
Instanța supremă a decis, în luna aprilie, audierea mai multor martori în dosarul în care fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu şi Cristian Boureanu sunt judecaţi pentru fapte de corupţie, legate de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa.
Printre cei care vor fi audiaţi se află omul de afaceri Arpad Paszkany şi fostul ministru Radu Berceanu.
Lista completă a martorilor admiși pentru citare în vederea audierii la cererea avocaților este: Boştină Doru Cătălin, Guşu Cezar Constantin, Costea Daniel, Angelescu Tiberiu, Crăciun Orlando, Manu Vlad Adrian, Cucu Florinela Boni, Muşat Liliana, Axenie Irina, Miu Mirona Alexandra, Petel Răzvan Mugurel, Piscu Gheorghe, Ceauşelu Bogdan, Constantinescu Angelo Nicolae, Dima Daniela Angela, Fera Elena, Hahn Horst Ottmar, Meghea Mihai George, Hozoc Florin, Hornegger Joseph, Ciorcă Vasile Florin, Sabo Emil, Gherghină Gheorghe, Cârlan Dan, Paszkany Arpad Zoltan, Szekernyes Karoly, Horvath Peter, Berceanu Radu Mircea, Bruynseels Dominic, Nicolau Horaţiu, Hanţig Maria Violeta, Voicu Vasile Dorin, Constantin Loredana Amalia, Ianda Elena, Niţu Mărioara, Şchiopu Daniela Nicoleta şi Toma Alina Mihaela.
Instanța supremă a stabilit, pentru 12 martie, primul de termen de judecată în dosarul de mare corupție al fostului ministru al Finanțelor Publice, Sebastian Vlădescu, judecat pentru pretinse fapte de luare de mită și trafic de influență, alături de Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geaonă și fostul deputat Cristian Boureanu.
Citește și: `Pentru ce a plătit Adamescu s-a rezolvat` - Discuțiile de TAINĂ dintre SĂGEATĂ și LVRATORUL MITELOR...
Instanța supremă a respins, în 24 februarie, contestațiile depuse de cei față de care un complet al ICCJ a stabilit începerea judecății în dosarul în care au fost trimiși în judecată, pentru pretinse fapte de mare corupție, ale acetora.
„Respinge cererea formulată de inculpatul Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe privind modificarea obiectului sechestrului.
Respinge, ca nefondate, contesta?iile formulate de inculpaţii Mititelu Mihaela, Boureanu Cristian -Alexandru, Vlădescu Sebastian –Teodor- Gheorghe şi Costea Mircea- Ionuţ împotriva încheierii nr. 223 din data de 15 iunie 2020 pronunţată în dosarul nr. 2987/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală.
Obligă contestatorii la plata sumei de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în Cameră de Consiliu, astăzi, 24 februarie 2021.”, se arată în minuta deciziei de miercuri.
Decizia este definitivă în acest caz astfel că procesul va începe pe fond, respectiv completul de judecată desemnat va relua prezentarea în instanță a tuturor probelor anchetatorilor dar și pe cele ale celor judecați.
Astfel, între altele, vor fi chemați la audiere în instanță și martorii DNA, cei care au demantelat mecanismul corupt prin care cei trimiși în judecată încasau bani, nelegal, de tip comision, pentru a derula plățile către compania austriacă ce se ocupa cu reabilitarea tronsonului de cale ferată ce duce spre mare.
Dedesubturi...
În preambulul dosarului DNA arată pe scurt cum a fost posibil ca în plină criză financiară, dar și înainte și după, oficiali de rang înalt ai statului să încaseze milioane de euro în conturile unor firme din paradisuri fiscale controlate fie direct fie prin interpuși.
Dosarul are ca obiect infracțiuni de corupție derulate pe durata a 12 ani de zile, în perioada 2005 - 2017 în legătură cu derularea contractelor de lucrări de reabilitare a tronsonului de cale ferată București - Constanța.
Citește și: Contra-informațiile militare MOBILIZATE în cazul ASASINATULUI din Vest
Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.
Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.
Fosta soție găsită pe firul anchetei
Din probă în probă procurorii DNA au ajuns să demanteleze noianul de firme primitoare a banilor de la societatea austriacă Swietelski oferiți ca mită oficialilor români și trecuți prin societatea paravan Casa de Avocatură Boștină și Asociații.
Una dintre aceste firme la care se pare că sumele „comision” pretins dați lui Vlădescu ajungeau ar fi Sebimob Construct, firmă a fostei soții a demnitarului, Carmen Vlădescu.
Procurorii arată în dosar că Vlădescu ar fi primit un milion de euro bani de la austriecii de la Swietelski prin acest mecanism de livrare al banilor.
Unele sume de bani s-au livrat în perioada iunie august 2008. La acea vreme martorul cheie al DNA fusese anunțat de cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, că la pretinsa cerere a lui Vlădescu „trebuie ca o parte din banii care i se cuveneau din afacerea Switeleski - Wiebe să fie plătiți fostei soții a acestuia, Carmen Vlădescu”.
Martor sunat de Carmen Vlădescu
Situația s-a adâncit după ce fosta soție a demnitarului l-a sunat pe cel care acum a explicat totul procurorilor DNA.
„Ulterior, martorul, a fost contactat telefonic de Carmen Vlădescu, care i/a comunicat cuantumul sumei ce urma să fie transferată și au stabilit că este nevoie de încheierea unui contract și emiterea unor facturi.
Ulterior Carmen Vlădescu i-a spus că soluția găsită a fost încheierea unui contract de închiriere pe o perioadă limitată și plata sumei în baza facturilor reprezentând chirie pentru acel imobil”, a fost înțelegerea descoperită de anchetatorii DNA.
Cum erau presați „oamenii„ CFR...
Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.
Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.
Anchetatorii au explicat detaliat cum ar fi primit Vlădescu o primă tranşă de bani de la Casa de Avocatură Boştină şi Asociaţii, respectiv prin intermediul unui contract de închiriere al unui imobil aparţinând fostei soţii a demnitarului.
Cu lupa pe Mihaela Mititelu
Pnetru a desluşi iţele încurcate ale afacerilor judiciare ale demnitarului şi ale cumnatului lui Mircea Geoană anchetatorii DNA au adus la audieri numeroşi martori din cadrul Companiei Naţionale Căile Ferate Române (CNCFR) pentru a explica cine este persoana presupus apropiată de instituţie care trage sforile pentru obţinerea rapidă a finanţării.
DNA s-a lămurit astfel şi cine este de fapt apropiata lui Ionuţ Costea, Mihaela Mititelul despre care au aflat în timpul audierilor că ea e cea care punea presiune pe funcţionari ai CFR pentru urgentarea unor proceduri.
Totodată anchetatorii au mai aflat că tatăl femeii ar fi un apropiat al ambasadei Germaniei.
Cu procurorii a stat de vorba Orlando Crăciun, cel care în perioada 2004 - 2007 a fost director-general adjunct la Direcţia de Finanţări Externe, în cadrul C.N.C.F.R.
Acesta a declarat că o cunoaşte pe Mititelu Mihaela, amintindu-şi de vizitele pe care le făcea aceasta la conducerea CNCFR, precum şi de interesul manifestat în legătură cu plăţile efectuate în cadrul proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa.
El le-a mai arătat ancehtatorilor că Mititelu a exercitat şi o serie de ”presiuni” în vederea obţinerii finanţării suplimentare a proiectului de reabilitare a cale ferată, în plus faţă de împrumutul JBIC (de la Banca Japoneză).
"O cunosc pe doamna Mihaela Mititelu, pe care am cunoscut-o în sediul C.F.R., când ea se ocupa de firma Siemens. Tatăl ei era un apropiat al ambasadei Germaniei. Din câte ştiu, tatăl ei deţinea societatea CREDIT REFORM. Doamna Mihaela Mititelu venea periodic în sediul C.F.R., interesându-se de finanţarea J.B.I.C., pentru proiectul Bucureşti-Constanţa.
Se interesa atât la mine, cât şi la domnul VladManu şi la domnul Angelescu Tiberiu. în acelaşi timp, îmi amintesc că doamna Mihaela Mititelu s-a implicat si în legătură cu obţinerea acordului Ministerului de Finanţe de aprobare a finanţării suplimentare, în plus fată de valoarea contractului J.B.I.C.
Implicarea doamnei Mihaela Mititelu a constat în vizite atât la sediul C.F.R., cât şi la Ministerul de Finanţe, făcând diverse "presiuni Nu ştiu, însă, dacă obţinerea acordului din
partea Ministerului de Finanţe a fost rezultatul demersurilor doamnei Mihaela Mititelu. Nu ştiu dacă doamna Mihaela Mititelu avea chiar o aşa mare influenţă", a explicat fostul director anchetatorilor.
"Subiectul fierbinte"
Un alt martor, director la Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Externă din cadrul CNCFR şi preşedintele comisiei de licitaţie pentru loturile aferente proiectului de reabilitare cale ferată Bucureşti-Constanţa le-a explicat anchetatorilor de la DNA că subiectul finanţării acestui proiect era unul "fierbinte".
"Doamna Mihaela Mititelu venea destul de des în sediul C.F.R. Venea atât la mine, cât şi la domnul Crăciun Orlando, cât şi la domnul Angelescu Tiberiu.
(...) Cu certitudine, doamna Mihaela Mititelu a întrebat şi despre banii de la finanţe pentru proiectul Bucureşti-Constanţa. Era un subiect "fierbinte ” la vremea respectivă şi foarte multă lume îl discuta", a povestit bărbatul în faţa anchetatorilor.
Soacra lui Costea, cu subsemnatul la DNA
Procurorii DNA au documentat serios situaţia primirii unei maşini Porche Cayenne de către Ionuţ Costea. Astfel aceşti au urmărit circuitul financiar dar şi circuitul vehiculului şi astfel au aflat că acesta a fost preluat de la o firmă condusă de un văr al lui Costea de către casa de avocatură Boştină.
Casa de avocatură Boştină era în înţelegere cu acelaşi Ionuţ Costea, iar la final vehicululul a ajuns în proprietatea soacrei lui Ionuţ Costea, Daniela Angela Dima.
În acest context, femeia a fost chemată de anchetatori, ca martor, pentru a explica modalitatea în care a ajuns să semneze cu casa de avocatură Boştină preluarea maşinii de lux pe numele său.
"Eu personal nu am dat niciun ban pentru achiziţia autoturismului şi nici nu mi s-a cerut. Eu am dedus că aceştia ştiu că autoturismul urmează să fie achitat de către Costea Mircea-Ionuţ.
În acel moment autoturismul se afla în posesia mea, deplasându-mă chiar cu el pentru semnarea actelor la sediul firmei de avocaţi.
Ulterior i-am solicitat lui Costea Mircea-Ionuţ să achite el maşina, ţinând cont şi de faptul că avea acea datorie de 37.000 euro la mine.
În prezent cred că mai am de achitat suma de 7.000 de euro. Evidenţa o ţin acasă. De plata autoturismului s-a ocupat Costea Mircea-Ionuţ. Eu am dorit ca maşina să fie pe numele deoarece intenţionam să i-o dau fiicei mele.
Maşina a fost condusă în special de către fiica mea şi de către mine. Costea Ionuţ a condus-o foarte rar”, le-a explicat soacra lui Costea anchetatorilor.
Circuitul Porche-ului "în natură"
Procurorii arată că din fondurile încasate de Boştină şi Asociaţii de la compania Swietelsky, Costea a primit, în perioada decembrie 2011-martie 2013, suma totală de 468.358,52 de lei, sub forma suportării costurilor unui autoturism Porsche Cayenne folosit de el şi soţia acestuia, Alina Violeta Costea.
Această achiziţie s-a realizat în două etape, prima fiind achiziţia autoturismului de către societatea Dom Leasing. Banii necesari au fost puşi la dispoziţia acestei societăţi de către Boştină and Associates Gmbh Austria printr-un împrumut.
Imediat după achiziţie, maşina a fost dată în folosinţă soţiei lui Ionuţ Costea.
A doua etapă a constat în vânzarea autoturismului de către Dom Leasing către Boştină şi Asociaţii cu suma de 468.358,52 lei, sumă achitată prin transfer bancar.
Apoi, arată DNA, s- a încheiat un contract de vânzare cumpărare între Boştină şi Asociaţii şi Daniela Angela Dima, soacra lui Ionuţ Costea, prin care autoturismul a trecut în proprietatea acesteia din urmă, fără însă a fi achitat preţul.
Fișă de dosar
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
VLĂDESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență;
COSTEA MIRCEA-IONUȚ (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;
Un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;
DASCĂLU CONSTANTIN (secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;
BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU (parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.
Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.
Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:
Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:
- O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;
- Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.
A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.
Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.
În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)
Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.
Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.
Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.
Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).
Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:
- suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;
- suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;
- suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;
- suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;
- o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;
- o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;
- acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;
- poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.
În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
