Premium
Tribunalul Arad a decis înlocuirea măsurii arestului preventiv în cazul fostei şefe a Secţiei de Neuropsihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, medicul neuropsihiatru Delia Podea, cu arestul la domiciliu. Potrivit soluţiei pronunţate marţi, Tribunalul Arad a admis cererea formulată de inculpata Podea Delia Marina, arestată preventiv în Arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Arad şi înlocuieşte măsura arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 26 iulie 2016, până la data de 24 august 2016, inclusiv.
'Organele de poliţie vor conduce inculpata la domiciliul acesteia. În baza art. 221 alin. 1 Cod procedură penală, impune inculpatei obligaţia de a nu părăsi imobilul din municipiul Arad, fără permisiunea judecătorului de cameră preliminară sau a judecătorului în faţa căruia se află cauza', se arată în soluţia pronunţată de Tribunalul Arad, publicată miercuri. Pe durata arestului la domiciliu, Delia Marina Podea va trebui să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemată, să nu comunice cu persoanele vătămate constituite părţi civile în cauză sau cu martorii descrişi în rechizitoriu, ori cu fo?tii colegii din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, colegii din cadrul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Vest 'Vasile Goldiş' din Arad.
În cazul în care va încălca cu rea-credinţă obligaţiile care îi revin, instanţa poate înlocui măsura arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive. Decizia Tribunalului Arad nu este definitivă. Delia Podea, şef al Secţiei Psihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad şi profesor la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de Vest "Vasile Goldiş", a fost trimisă în judecată săptămâna trecută de Parchetul General, în stare de arest preventiv, în dosarul testărilor ilegale de medicamente. Potrivit unui comunicat al Parchetului General, Delia Podea, medic primar psihiatru, va fi judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată (10 acte materiale); fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată (8 acte materiale); fals intelectual în formă continuată (45 acte materiale); uz de fals (53 acte materiale); luare de mită în formă continuată (23 acte materiale); abuz în serviciu în formă continuată (2 acte materiale); fals intelectual în formă continuată (7 acte materiale). În acelaşi dosar, a fost deferită justiţiei Claudia Haiduc (fostă pacientă), acuzată de complicitate la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual în formă continuată.
Procurorii susţin că Delia Podea a efectuat studii clinice cu încălcarea prevederilor legale în materie, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente, cu riscul de a afecta negativ starea de sănătate a populaţiei. Totodată, utilizând ascendentul moral şi profesional de care beneficia în relaţia cu medicii rezidenţi ai Secţiei de Psihiatrie, cărora le era îndrumător, Delia Podea i-a determinat şi i-a constrâns pe aceştia să săvârşească astfel de ilegalităţi. În mod concret, Delia Podea a efectuat studii clinice fără consimţământul informat al subiecţilor şi a consemnat în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia. Pentru obţinerea semnăturii pe declaraţia privind consimţământul participării la studiu, Delia Podea a acţionat în două modalităţi: prezenta documentul pacienţilor sau aparţinătorilor acestuia (în situaţia pacienţilor fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize; contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenţi să contrafacă semnătura pacienţilor. Pentru a asigura numărul de pacienţi prevăzut în protocoale, Delia Podea a inclus în studii şi pacienţi care nu sufereau de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicaţiile acesteia, medicii rezidenţi şi asistentele medicale au consemnat în foile de observaţie simptomele necesare includerii în studiu, omiţând total sau parţial consemnarea simptomelor reale.
Totodată, Delia Podea nu a consemnat în foile de observaţii administrarea unei medicamentaţii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu. Procurorii mai susţin că, în situaţia în care pacienţii nu răspundeau la medicamentul testat, pentru a fi menţinuţi în studiu, li se administrau medicamente conţinând substanţe neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt probele biologice atribuite pacienţilor erau de fapt recoltate de la cadrele medicale ale secţiei. Pe fondul administrării medicamentaţiei experimentale, starea de sănătate a subiecţilor s-a înrăutăţit semnificativ.
Potrivit dispoziţiilor medicului Delia Podea, la externare, pacienţilor înrolaţi în studiu li s-au întocmit două seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul şi tratamentul experimental administrat, şi altele contrafăcute, înmânate pacientului şi care consemnau administrarea unui tratament clasic, fără menţionarea includerii în studiu. Prin aceste modalităţi, Delia Podea a urmărit includerea în studii a unui număr cât mai mare de pacienţi şi efectuarea chiar fictivă a cât mai multe vizite, scopul final fiind acela de a încasa sume mai mari din partea sponsorilor (producători de medicamente), dat fiind că medicul primea de la aceştia un onorariu, dar şi câte 400 de euro/vizită/pacient. Astfel, pentru studiile clinice desfăşurate, ea a încasat de la un singur sponsor suma totală de 179.994 euro, anunţă Agerpres.
