Premium
Stabilizarea situaţiei în Libia şi stoparea afluxului de migranţi prin Marea Mediterană sunt cele două teme profund legate şi cruciale pentru Uniunea Europeană pe care urmează să le abordeze cancelarul german Angela Merkel joi la Cairo şi vineri la Tunis, comentează AFP, potrivit agerpres.
Alt subiect al convorbirilor va fi cooperarea economică, Egiptul - ca şi Tunisia - fiind în căutare de asistenţă financiară şi de investiţii pentru relansarea economiilor lor subminate de şomaj.
Comandantul forţelor americane cere Rusiei transparenţă în exerciţiile militare 'Zapad-2017'
Însă Libia, situată între Egipt şi Tunisia şi marcată de haos din 2011, cap de pod pentru migranţii care încearcă să ajungă în Europa, se va afla în centrul discuţiilor cancelarului german cu preşedintele egiptean Abdel Fatah al-Sissi şi cu preşedintele tunisian Beji Caid Essebsi.
"Fără stabilizare politică în Libia, nu vom putea face să înceteze activităţile călăuzelor şi traficanţilor de fiinţe umane care lucrează din Libia" până în Italia, declarase Merkel sâmbătă.
"Egiptul, în calitate de (...) putere regională, joacă aici un rol important, ca şi Algeria şi Tunisia", a adăugat ea.
Închiderea rutelor de migraţie în Africa spre Libia, ale cărei frontiere nu sunt supuse niciunui control, ar urma să fie luată în calcul cu precădere. Angela Merkel - care a transmis acest mesaj în toamnă în Mali şi Niger - intenţionase să facă la fel în februarie şi în Alger, dar a trebuit să-şi anuleze vizita din cauza stării precare a sănătăţii preşedintelui Abdelaziz Bouteflika.
Odată cu închiderea "rutei de migraţie din Balcani" la începutul anului 2016, Libia a redevenit - în pofida riscurilor traversării Mediteranei - principalul punct de plecare pentru cei care doresc să ajungă în Europa.
Patru membri ai unei familii pariziene, ARESTAŢI pentru complot terorist
Potrivit cifrelor guvernului italian, circa 13.400 de sosiri au fost înregistrate în ianuarie şi februarie, indicând o creştere cu 50 şi 70% în raport cu primele două luni în 2015 şi 2016.
Cancelarul Angela Merkel, aflat sub presiune în propria ţară şi în Europa pentru că a acceptat peste un milion de solicitanţi de azil, a preluat la începutul anului 2016 conducerea eforturilor europene pentru reducerea afluxului, susţinând în special acorduri pentru retrimiterea migranţilor spre ţara lor de tranzit, ca de pildă Turcia.
Tematica este cu atât mai importantă cu cât ea riscă să domine campania alegerilor legislative din 24 septembrie în Germania, în cursul cărora Angela Merkel vizează un al patrulea mandat.
Totuşi, controversata instituire a unor tabere în nordul Africii pentru a-i reţine în ele pe migranţi nu ar urma să figureze - cel puţin nu public - pe agenda discuţiilor la Cairo şi Tunis.
Această idee, evocată de Angela Merkel, a fost respinsă fără echivoc de premierul tunisian Youssef Chahed în ajunul vizitei sale la Berlin în 14 februarie.
Tunis şi Berlinul şi-au afişat voinţa de a calma tensiunile create de problema expulzărilor din Germania a migranţilor tunisieni ilegali, în condiţiile în care guvernul tunisian a fost acuzat că obstrucţionează artificial întoarcerea acestor persoane.
Jocul cu graniţele din Balcani
Caz emblematic, Tunisul a refuzat repatrierea lui Anis Amri, tunisianul care a ucis 12 persoane la Berlin în 19 decembrie 2016, intrând cu un camion în mulţimea adunată la un târg de Crăciun, într-o acţiune revendicată de gruparea jihadistă Statul Islamic.
Ambasadorul Germaniei în Tunisia, Andreas Reinicke, a estimat că lucrurile "s-au ameliorat în ultimul timp şi se vor ameliora în continuare".
De asemenea, o sursă oficială tunisiană, care s-a exprimat sub rezerva anonimatului, consideră că vizita cancelarului este ocazia de "a se concentra pe dosarele de investiţii", relansarea economiei fiind o condiţie-cheie pentru a consolida stabilitatea Tunisiei.
În Egipt urmează să fie de asemenea abordate problema drepturilor omului şi obstacolele în activitatea fundaţiilor germane angajate în dezvoltarea societăţii civile.
