Premium
Angajații romani se declara mai degraba preocupați de pastrarea locului de munca
Raportul dintre satisfacția și optimismul legate de actualul loc de munca și increderea gasirii unui nou loc de munca inregistreaza diferențe tot mai mari
In timp ce 62% dintre angajații romani sunt satisfacuți și foarte satisfacuți de actualul loc de munca, 57% declarandu-se optimiști și foarte optimiști cu privire la viitorul lor la actuala slujba, doar 33% apreciaza ca le-ar fi ușor sa gaseasca un nou loc de munca. In schimb, 42% considera ca acest lucru ar fi greu și foarte greu de realizat, releva un studiu IRES, realizat la cererea Up Romania, una dintre companiile ce ofera angajatorilor produse și servicii pentru motivarea și fidelizarea angajaților, recompensarea și stimularea vanzarilor, precum și instrumente pentru susținerea programelor și proiectelor sociale. Increderea in gasirea cu ușurința a unui nou loc de munca crește odata cu nivelul de educație (41.5% dintre cei cu studii superioare) și valoarea salariului actual (44.1% dintre cei cu salarii nete peste 2000 lei), iar barbații (38.5%), angajații pana in 35 de ani (48.3%), cei din mediul urban (37%) și cei care lucreaza in mediul privat (39.2%) declara ca le-ar fi ușor și foarte ușor sa iși gaseasca o noua slujba in comparație cu femeile (24.8%), celelalte categorii de varsta – 36-50 de ani (29,5%), 51-65 de ani (22,8%) –, angajații din mediul rural (28.1%) și cei care lucreaza in sectorul public (25.6%).
„Aceste date ne arata o realitate vazuta din doua perspective. Pe de o parte, exista un optimism generalizat in randul celor care au un loc de munca și care prezinta grade mari de satisfacție, ceea ce evident este imbucurator, in special daca ne gandim la productivitatea muncii. Un angajat care iși percepe locul de munca ca mulțumitor și satisfacator, va fi mai implicat și mai productiv. Pe de alta parte, scepticismul mare legat de gasirea unui nou loc de munca ne arata ca acest optimism fața de actualul loc de munca este un optimism constrans, urmare a percepției ca piața muncii sufera de lipsa oportunitaților”, a declarat Elena Pap, directorul general Up Romania.
Angajații romani regreta mai mult colegii decat activitatea in sine atunci cand parasesc un loc de munca
Deși declara in proporție covarșitoare ca munca lor este interesanta, provocatoare, motivanta (peste 60%), angajații intervievați in cadrul studiului IRES au tendința sa regrete in primul rand colegii (35%), mai presus de activitatea propriu-zisa (26%) și salariul (19%). Majoritatea angajaților romani participanți la cercetare se declara mulțumiți și foarte mulțumiți de relațiile cu colegii, superiorii ierarhici direcți și cu managementul, cele mai mulțumitoare fiind cele cu colegii (72%). Relațiile de calitate, bazate pe respect reciproc, intre colegi și intre colegi și angajator/management, figureaza printre elementele menționate de angajați drept definitorii pentru o buna calitate a vietii la locul de munca.
Cei care iși gasesc munca actuala interesanta, provocatoare și motivanta in foarte mare masura spun in procent ridicat ca ar regreta activitatea propriu-zisa, in timp ce restul celor care apreciaza ca munca lor este interesanta/provocatoare/motivanta in mare masura, in mica masura, deloc sau «nici in mare, nici in mica masura» au tendința sa plaseze pe primul loc colegii. Persoanele cu salarii mari, cele cu nivel ridicat de educație, tinerii și angajații care locuiesc in mediul urban declara in proporții mai mari decat celelalte categorii ca ar regreta activitatea desfașurata și ca activitatea pe care o realizeaza este interesanta/provocatoare/motivanta.
Tot aceste categorii dau și cele mai mari proporții de respondenți care declara ca le-ar fi ușor sa-și gaseasca un nou loc de munca.
Romanii au o percepție pozitiva asupra schemei de salarizare, iar beneficiile salariale sunt parte importanta a motivarii angajaților
Cei mai mulți dintre angajații intervievați iși percep nivelul de salarizare drept bun și foarte bun (44%) și doar 26% il considera slab și foarte slab. Doar jumatate dintre respondenți (54%) considera ca promovarile in cadrul organizației din care fac parte se realizeaza corect, iar 19% declara contrariul. Participanții la studiu, din firmele cu mai puțin de 50 de angajați, tind sa considere in proporție mai mare decat ceilalți ca promovarile se realizeaza echitabil in organizațiile lor.
Printre beneficiile cele mai dorite de catre participanții la aceasta cercetare, se regasesc, in ordinea preferințelor: asigurarile medicale (88%), primele de sarbatori (88%), tichetele de masa (79%) și tichetele cadou (77%). Pentru realizarea acestui top, au fost cumulate procentele celor care declara ca au aceste beneficii și, mai mult decat atat, le doresc și procentele celor care declara ca nu au aceste beneficii, dar și le doresc.
Printre beneficiile extra salariale inca inexistente la noi, dar pe care angajații romani intervievați și le doresc la actualul loc de munca, se afla pe primele locuri: tichetele culturale (61%) – pentru achiziționarea de carți, bilete la evenimente culturale etc. –, tichetele sport (57%) – pentru achiziționarea de echipament sportiv sau desfașurarea de activitați sportive – și tichetele de servicii (55%) – pentru remunerarea prestațiilor casnice (bone, ingrijirea persoanelor varstnice etc.).
„Sunt surprinzatoare procentele care indica o mare dezirabilitate in randul angajaților romani pentru categorii de beneficii care nu sunt in momentul de fața pe piața din Romania. Sunt absolut convinsa ca tichetele culturale sau cele de servicii ar schimba in bine viața angajaților romani și ar contribui consistent la motivarea, loializarea și recunoașterea acestora. Aceste beneficii și-au dovedit eficiența in foarte multe țari ale Uniunii Europene și este evident ca piața din Romania este pregatita pentru acceptarea lor”, a mai spus Elena Pap.
Angajații romani iși evalueaza propria calitate a vieții la locul de munca cu nota 7,5
Calitatea vieții la locul de munca este o componenta esențiala a satisfacției cu privire la serviciul actual. Pe o scala de la 1 la 10, unde 1 inseamna „foarte proasta” și 10 inseamna „foarte buna”, angajații romani intervievati iși evalueaza propria calitate a vieții la locul de munca cu nota 7,5.
Condițiile (fizice) de munca adecvate (24%), nivelul mic de stres si existența activitaților și spațiilor pentru relaxare (10%) și o buna comunicare/colaborare intre colegi (7%) constituie pentru respondenți principalele elemente definitorii ale unei bune calitați a vieții la locul de munca.
In opinia celor mai mulți angajați chestionați (41%), calitatea vieții la locul de munca s-a imbunatațit in ultimul an fața de momentul intrarii lor pe piața muncii. Aceștia identifica creșterile salariale (27%), ameliorarea condițiilor fizice de munca (18%) și modernizarea tehnologica (12%) drept principalii factori care au contribuit la creșterea calitații vieții la locul de munca.
Romanii se simt stresați la locul de munca insa au condiții adecvate de lucru
73% dintre angajații romani care au participat la acest studiu apreciaza ca dispun de condiții fizice de lucru adecvate, in timp ce 68% dintre aceștia considera ca au tot timpul resursele materiale necesare indeplinirii responsabilitaților de serviciu. 68% dintre angajați afirma ca au dreptul la pauza de masa și folosesc acest timp pentru a manca.
Peste jumatate (55%) dintre salariații romani spun ca munca lor este stresanta intotdeauna, frecvent sau uneori, iar cei din mediul urban au tendința de a-și percepe jobul drept stresant intr-o proporție mai mare decat cei din mediul rural. Nivelul mic de stres figureaza pe locul doi in topul elementelor prin care angajații romani intervievați in aceasta cercetare definesc calitatea vieții la locul de munca.
Aproape jumatate dintre angajații romani lucreaza ore suplimentare
43% dintre angajații romani declara ca lucreaza ore suplimentare, in timp ce doar 34% nu lucreaza in plus fața de programul stabilit contractual. Cei cu studii superioare și salariu mai mare sunt și cei care afirma in proporții mai mari ca lucreaza suplimentar. De altfel, programul flexibil și respectarea orelor de lucru se regasesc printre elementele menționate de angajați ca definitorii pentru calitatea vieții la locul de munca.
Alte rezultate ale studiului
§ Angajații intervievați susțin ca au mai degraba un orar flexibil (47% vs. 42% care declara ca au un orar inflexibil), iar barbații (50%) și angajații din mediul privat (49%) afirma acest lucru intr-o proporție mai mare decat femeile (42%) și angajații din sectorul public (43%).
Cei mai mulți dintre angajații participanți la cercetare afirma ca dorm zilnic intre 6 și 7 ore (34%), un procent important de angajați dormind mai mult de 7 ore (32%), precum și mai puțin de 6 ore (30%).
Dupa o zi de munca, 21% dintre respondenți declara ca petrec cel puțin o ora navigand pe internet. 63% dintre intervievați spun ca fac mișcare, 48% ca practica un hobby, iar 81% ca se uita la televizor, 40% dintre aceștia alocand insa mai puțin de o ora pentru aceasta activitate.
Cei mai mulți dintre angajații care au fost chestionați (48%) aloca zilnic responsabilitaților familiale intre 1 și 3 ore, iar peste un sfert aloca intre 4 și 6 ore, conform propriilor declarații.
Jumatate dintre persoanele chestionate estimeaza ca mențin in echilibru fara probleme viața personala și viața profesionala la actualul loc de munca, in timp ce 14% mențin acest echilibru cu dificultați, iar 8% abia reușesc sa le mențina.
