Tăriceanu salută inițiativa Guvernului: 'Senatul va răspunde cu maximă promptitudine'

„Apreciez că acest demers deosebit de important pentru succesul viitoarei Președinții a Consiliului trebuie să adune la aceeași masă a interesului național pe toți decidenții instituționali și politici, iar temele pe care România le va susține în perioada troicii, trebuie negociate cu partenerii de pe toate palierele, parlamentar și guvernamental.

Parlamentul României joacă un rol cheie, alături de Guvern, evident Guvernul este prim-solist în această chestiune, cu toții încercând să consolidăm rolul României în Uniunea Europeană, cu ocazia viitoarei președinții. Perspectiva exercitării, pentru prima dată de la aderare, de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, reprezintă o provocare deosebită, dar, așa cum spunea și doamna ministru, şi o excelentă ocazie de a demonstra capacitatea României de a-și asuma responsabilitățile importante care le revin statelor membre ale Uniunii. De la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a ”beneficiat” de serviciile a 20 de Președinții exercitate de celelalte state membre.

Președinția Consiliului UE, așadar, dă ocazia fiecărui stat membru al Uniunii, indiferent de mărimea sau momentul aderării sale la UE, să coordoneze desfășurarea activității Uniunii Europene. Noi vom deține președinția în 2019, ceea ce înseamnă că vom colabora îndeaproape în timpul președinției noastre cu Finlanda și Croația și vom elabora agenda Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de 18 luni împreună.

Preşedinţia exercitată de România, după unii, s-ar spune, ar însemna ca România să acționeze ca intermediar onest şi neutru – honest broker – fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislaţia UE, de asigurarea continuităţii agendei UE şi de buna cooperare dintre statele membre şi instituţiile europene. Eu cred că trebuie să încercăm, poate, ceva mai mult, să ne uităm bine la noi, să nu uităm faptul că suntem, totuși, a șaptea țară ca mărime din Uniunea Europeană și, ca atare, cred că trebuie să încercăm să dăm Președinției noastre o dimensiune pe măsura țării noastre. Poate, nici să fim mai mult, să încercăm să epatăm, dar nici să ne vedem mai mici decât suntem în realitate. Trăim cu toții, discutăm, discut și eu cu colegi de-ai mei din Parlament, din Guvern și, uneori, am senzația că unii dintre noi încă nu au asimilat statutul de țară membră cu drepturi depline. Unii gândesc în termenii pe care îi știam acum zece ani, de țară candidată; și cred că e chiar momentul să încercăm să ne asumăm cu curaj și cu responsabilitatea care ne incumbă un rol important pe care celelalte țări așteaptă să îl jucăm mai mult decât ne imaginăm noi. În discuțiile pe care le-am avut recent, la Bruxelles, mi s-a spus foarte direct că nu suntem conștienți întotdeauna de dimensiunea și poziția pe care o avem în Uniunea Europeană. Așadar, este un bun prilej de a demonstra, totuși, că știm să înțelegem rolul și putem să îl jucăm, pe deplin. România va avea posibilitatea, prin urmare, de a-şi imprima viziunea naţională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la consolidarea acestuia şi de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care ţara noastră le consideră importante.

Președinția Consiliului reprezintă pentru statele membre ale UE una dintre cele mai importante și mai solicitante sarcini, cred că asta este binecunoscut și, fiecare președinție include, pe lângă evenimentele de la nivel executiv și așa numita "dimensiune parlamentară", asupra căreia o să încerc să detaliez puțin. Această dimensiune parlamentară constă într-o serie de întâlniri de amploare între reprezentanții parlamentelor naționale din statele membre, țările candidate și partenere, precum și Parlamentul European și alți invitați.

Tratatul de la Lisabona, deși nepus în operă în toată dimensiunea sa aplicată, a condus la o mai mare eficiență în procesul de luare a deciziilor, la creșterea responsabilității democratice prin asocierea Parlamentului European și a Parlamentelor naționale la acest proces și la creșterea coerenței Uniunii în plan extern, consolidând pârghiile prin care UE apără interesele cetăţenilor săi în fiecare zi.

Tratatul de la Lisabona prevede, pentru prima dată, rolul și importanța Parlamentelor naționale în cadrul Uniunii Europene. Parlamentele naționale, de exemplu, au dreptul să examineze proiectele directivelor europene prin prisma respectării de către acestea a principiul subsidiarității şi al proporţionalităţii, să participe la revizuirea tratatelor UE sau să participe la evaluarea politicilor UE privind libertatea, securitatea și justiția.

Președinția Consiliului UE oferă, așadar, Parlamentului țării care o deține, ocazia de a contribui la maximum, în ceea ce privește proiectul european. Evenimentele organizate de Parlamentele naționale pe durata președințiilor lor, reprezintă un forum important, în care, prezentările și dezbaterile se desfășoară în conformitate cu prioritățile președinției și în care înțelegerea aplicării eficiente a principiului subsidiarității este consolidată.

În același timp, dimensiunea parlamentară a Președinției Consiliului Uniunii Europene oferă ocazia suplimentară de a organiza conferințe comune pe teme de interes comun, privind probleme actuale de politici sectoriale ale Uniunii Europene.

Senatul României a participat activ, și până acum, la conferințele organizate de Parlamentele statelor membre în contextul exercitării dimensiunii parlamentare a Președinției Consiliului.

În curând, va fi rândul Senatului României să profite de acest instrument și să-și aducă, alături de Camera Deputaților, valoarea adăugată la evidențierea și la creșterea importanței acestei dimensiuni. Vom sprijini Guvernul și vom colabora activ cu acesta în definirea și implementarea priorităților Președinției României la Consiliul Uniunii.

După cum știți, Președinția României, în 2019, se va exercita intr-un context complex, pe fondul unor procese de anvergură, aflate în derulare în acest moment, și care vor modela Uniunea Europeană în formele acesteia de exprimare instituțională, conform intereselor țărilor membre. Consider că trebuie să subliniez încă odată, că viitorul Uniunii Europene trebuie să găsească toți membrii acesteia pe același nivel de importanță decizională, iar ideea Europei cu mai multe viteze ar trebui, cel puțin, să dispară din exprimările publice ale decidenților europeni.

Reflecția asupra viitorului Uniunii Europene, schimbările politice generate de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, finalizarea componentei exit a procesului de redefinire a relației UE – Marea Britanie, precum și dosarele majore a căror negociere se va derula inclusiv sub Președinția României, precum Cadrul Financiar Multianual post 2020, sunt câteva din temele majore pentru a căror gestiune va trebui să fim pregătiți.

Până la intrarea României în structura troicii care va coordona președinția Consiliului mai sunt 13 luni. Va trebui acționat direct și pragmatic pentru ca România să fie pregătită, ca infrastructură si suprastructură de experți, să răspundă cu succes la provocările pe care o astfel de întreprindere le ridică fiecărui stat membru la preluarea Președinției.

Am convingerea că această reuniune va fi urmată de un plan concret de responsabilități instituționale la care vreau să vă asigur, de pe acum, că Senatul va răspunde cu maximă promptitudine și, sper, și cu profesionalism.

Vă mulțumesc foarte mult și vă urez succes.”, a declarat Tăriceanu.