Premium
*titlul este dedicat Ministerului adevărului. Aștept informații asupra țintei „minutului de ură” din cartea lui Orwell
Duminica a debutat cu o interesantă știre locală, privind dezastrul administrativ al Capitalei, patronat de coaliția PNL-USR. Directorul ASSMB, Vasile Apostol, a demisionat din funcție, acuzând o „preluare ostilă” a instituției pe axa Vlad Voiculescu-Horia Tomescu. Faptul că substanțialele fonduri din domeniul sănătății la nivel local și central, au fost miza propulsării politice a „magicianului fără diplomă” nu mai este un secret. Totuși, interesantă este atât menținerea „frăției banului” între PNL și USR, cât mai ales momentul ales, când toți ochii sunt ațintiți pe granița de Nord-Est. „Statul de drept” pare să fie ocupat, mai ales că PSD nu se mai confruntă cu narativul permanent al valului de ură și nici nu a reușit până acum „să dea Ardealul Ungurilor”, după cum ne anunța președintele României în aprilie 2020. Dar să apreciem măcar faptul că acesta din urmă și-a transmis duminică, de la baza Kogălniceanu, mesajul în engleză, franceză, germană și italiană, ceea ce ne încurajează să sperăm că în curând va pronunța corect și diftongii limbii române. Însă știrea cu adevărat excepțională a zilei a venit de la purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, cel care, în deja consacratul erudit și sofisticat langaj, îl califică, pe bună dreptate, pe Patriarhul Kirill al Rusiei, drept ”complice cinic” al ”omul antihirstic”, Vladimir Putin. Este o declarație binevenită și curajoasă, mai cu seamă în ecosistemul ortodoxiei răsăritene, care developează o poziție corectă și realmente necesară din partea Bisericii noastre.
Luni a fost o zi veselă în politica dâmbovițeană, frații de ideologie Dan Barna și Florin Cîțu concurând pentru premiul „penibilul zilei”. Fostul șef al USR, haios cum îl știm, dar și cuprins, probabil, de propria importanță – ca atunci, în Parlament, când a chemat un angajat al Camerei Deputaților să îi ridice ochelarii de pe jos, ilustra-i făptură neputându-se deranja – a acuzat potențiala „amnistie” a plagiatelor de dinainte de 2011: „borfaşi mărunţi, genul pe care istoria nu-i ţine minte nici la notele alea de subsol pe care n-au fost în stare să le pună”. Lăsând deoparte chestiunea de fond, posibil corectă, personajul se înscrie în „echipa Șercan”, „demascând” cu mânie proletară oamenii cu diplome incorect obținute. Dilema care ne frământă, însă, pe toți, pornește de la o întrebare simplă: e mai grav să ai un doctorat discutabil, ca cei incriminați, sau să nu ai școală aproape deloc, asemeni colegilor săi de partid, miniștri în Cabinetul Cîțu? Constatând competiția acerbă din partea adjunctului său, fostul premier, actualmente șefuleț peste adunătura din Modrogan, vine tare din spate, anunțându-ne ceea ce deja știam de la Klaus Iohannis, după CSAT: „Vreau să ne asigurăm printr-un acord transpartinic, o hotărâre a Parlamentului, un proiect de lege, orice, dar trebuie să ne asigurăm că acest 2,5% din PIB vor fi alocaţi pentru Apărare”. Este că nu v-ați fi așteptat la asta? Cu toții credeam că o creștere a bugetului armatei se face ca o speculație financiară asupra monedei naționale, apropo de antecedentele „urmașului Brătienilor”, dar iată că nu! Al doilea om în Stat ne informează că trebuie o lege pentru asta. În plus, continuă să ne dea și alte vești bune: „Trebuie să avem o lege offshore bună, în interesul statului român, în interesul românilor”. Ce lovitură pentru Mozambic, Sudan, Bangladesh sau Bolivia, când au aflat că nu în interesul lor face România o lege offshore! Să mulțumim președintelui dumneavoastră pentru ascensiunea politică a formei de viață certate cu dicția și bacalaureatul.
Marți, simțind că Florin Cîțu are prima șansă în această întrecere a ridicolilor, USRiștii lansează două noi atacuri, pline de substanță: întâi, ministrul-boxă, fostul avocat al lui Radu Mazăre, și posesor de locuință ANL obținută cel puțin dubios, anunță depunerea moţiunii simple „Din nou cu tancul peste Justiţie – ministrul Cătălin Predoiu”. Minorul agitator Stelian Ion, cel care intenționa, amintind de tradiția fascistă, preluarea controlului asupra procurorilor, după cum chiar Cătălin Predoiu afirmase limpede într-un interviu, a fost cauza reală a ruperii odioasei coaliții PNL-USR, „nășite” de același Klaus Iohannis. Oare ce îl recomandă, în acest context, să îl evalueze pe succesorul său, un om cu autentică știință de carte? Invidios pe amuzamentul stârnit de hazliul său coleg, un alt „om nou”, pe nume Viorel Băltărețu, a propus indicatoare rutiere cu litere chirilice pentru refugiați! Nu știu dacă e o formă de pregătire pentru extinderea conflictului sau doar o formă de solidaritate cu pseudo-edilul de la sectorul 1, care a pregătit frigul, gunoaiele, șobolanii – într-un cuvânt, dezastrul – pentru aceeași refugiați, ca să se simtă ca acasă. Cert e că PNL și USR se luptă „la fotografie” pentru primul loc al podiumului cascadorilor râsului.
Miercuri a venit rândul liderului AUR să se înscrie în competiție, alături de PNL și USR. Acesta a postat pe pagina proprie: ”De azi nu mai există nicio restricție. AUR a reușit să facă ce a promis de la înființare. Mergem până la capăt”. Dincolo de absudrul ideii că neprelungirea stării de alertă i s-au datora în vreun fel, finalul textului amintește de aserțiunile nostime care l-au făcut celebru pe Florin Cîțu: „Românii trebuie să știe” sau „Nu luăm prizonieri”. După un an în care a speculat inteligent și inspirat diverse teme, în care a dublat scorul AUR, George Simion gafează a doua oară în doar câteva zile, după eșecul mitingului de duminică. Electoral, asta începe să se vadă, știrea internă a zilei de miercuri fiind sondajul INSCOP, care arată un PSD stabil la 32%, un PNL aflat la 20%, într-un reviriment firesc, după cum scriam săptămâna trecută, pe fondul războiului din Ucraina și a imaginii lui Nicolae Ciucă, precum și AUR căzut pe locul 3, cu 19%. Ca analiză electorală a acestei fotografii de moment, probabil că duminică PSD ar lua 35% la urne, pe bază de mobilizare, iar PNL 17-18%, pe baza lipsei de mobilizare și a incapacității organizatorice. Partidul trotinetelor rămâne în subsolul clasamentului, cu 11%. Nici nu e de mirare, dacă urmărim prestația vecină cu cretinismul a caricaturilor de la Brașov sau Sectorul 1. Coliban, dacă am reținut corect numele primarului USR din centrul țării, și-a postat o poză trucată în care dă mâna cu Zelenski, despre care se colportase intoxicarea că s-ar ascunde la Brașov. Cam cât creier să nu ai, într-un context atât de tensionat și de imprevizibil, să asumi cu inconștiență zglobie o asemenea aberație? Probabil că „omul nou” a vrut să se înscrie în concurs cu Barna și Cîțu, mai ales după ce a văzut prestația colegei din Sectorul 1. Isterica făptură a postat un colaj audio, înregistrat, posibil, în buna tradiție drulo-useristă, pe ascuns, în care pretinde că a discutat cu primarul Kievului, lăudându-se cu sprijinul oferit de ea însăși pentru cetățenii afectați de crimele rusești ale „operațiunii speciale”. Absolut dezgustătoare maniera de a băga capul în poză a vietății care, după frauda acuzată de toată lumea, a sectorul 1 în anii ceaușismului. Ziua s-a încheiat cu neverosimilele cozi la benzinării, unde prețurile carburanților au crescut cu 50% în doar câteva ore, cum este și firesc în România normală, educată și a lucrului bine făcut. Despre rațiunile românilor care au stat un sfert de zi la rând pentru o economie de cel mult 30 de lei, nu are rost să ne facem grii. Griji ar trebui să ne facem, însă, pentru faptul că legitimitatea populară a clasei politice, în urma mandatelor prezidențiale ale ultimilor 17 ani, este foarte scăzută. Ceea ce este o vulnerabilitate la adresa siguranței naționale: comunicarea proastă și adesea contradictorie a decidenților din ultimii doi ani face ca oamenii să ignore îndemnurile oficiale, care nu mai beneficiază de încredere.
Joi au continuat reacțiile față de situația speculativă din piața combustibililor, dovedind fragilitatea psiho-socială și instituțională la care, din păcate, am ajuns. Doi actori s-au distins, prin discursuri diferite: Klaus Iohannis, inadecvat cum ne-a obișnuit, a certat presa pentru că a difuzat imagini de la cozile la benzină, invocând știrile false, în pofida evidenței, și ignorând faptul că impulsurile emoționale ale oamenilor se combat prin educație și comunicare coerentă a autorităților. În antiteză, premierul Nicolae Ciucă, a spus exact ceea ce românii se așteptau să audă de la șeful guvernului, printr-un mesaj ferm și responsabil: „Statul român are obligația de a-și proteja cetățenii, de a proteja economia, mai ales în această perioadă complicată provocată de invazia militară rusă în Ucraina. Nu voi permite nimănui să profite de această situație pentru ca din lăcomie sau orice alte motive să încerce să destabilizeze economia țării și viața cetățenilor”. Ca și când nu era suficient, joi a apărut informația conform căreia se pregătește monitorizarea guvernamentală a presei, pentru combaterea propagandei ruse și a știrilor false, la inițiativa unui ONG apropiat de Dacian Cioloș, alături de CNA. Cel mai tranșant și corect răspuns la această inițiativă l-a dat Marcel Ciolacu: „Miniștrii PSD nu vor desemna niciun cenzor pentru propășirea cultului personalității niciunui tovarăș”. Însă dincolo de fireasca respingere a unei cenzuri aberante și cu agendă ideologică, problema de fond rămâne: societatea românească este permeabilă în fața amenințărilor hibride de tipul știrilor false pentru că discursul oficial al ultimilor 17 ani nu a fost despre coeziune și consolidare, ci despre ura semănată de șefii statului față de adversarii politici și adâncirea clivajului dintre diferite categorii: activi versus pensionari, tineri versus bătrâni, urban versus rural, angajați în privat versus angajați în sistemul public etc. Iar astăzi, într-un context atât de nefericit, plătim prețul dezbinării.
Vineri, vicepreședintele SUA a venit la București, spre a semnala angajamentul partenerului strategic pentru relația cu România și cu flancul estic al NATO. Dincolo de importanța beneficei simbolistici pentru țara noastră, marcând determinarea explicită a Americii de a-și susține aliații cu care împărtășește valorile democrației, a fost încă un prilej pentru președintele dumneavoastră de a confirma ceea ce tot citiți în retrospectivă: „Rusia a atacat din Sud, din Nordul Mării Negre, iar acesta este un scenariu cu privire la care noi am avertizat de-a lungul anilor” a spus Klaus Iohannis, dovedind că, deși munca serviciilor noastre de informații este valoroasă și profesionistă, nu a fost luat în seamă. Oare de ce? În fine, românii nu au avut posibilitatea să afle ce a declarat Kamala Harris, traducerea fiind, parcă, asigurată, de un tânăr român, cu dicție precară și voce răgușită, imediat după ce fusese arestat în SUA pentru consum de substanțe la volan.
CONSTATAREA SĂPTĂMÂNII: dacă ne uităm al isteria ultimelor zile, cu iodul, benzina, pașapoartele și cozile la bancomate, ai zice că cei care vor să reintroducă delictul de opinie lucrează pentru inamic. Am convingerea că nu este așa, iar incompetența la primul nivel al statului din ultimii 17 ani a fost doar rodul lipsei de viziune și al inculturii, nicidecum al relei voințe. Din păcate, însă, azi suferim cu toții pentru ambițiile de putere absolută ale celor doi: unul care a câștigat cu zeci de voturi externe pe secundă în 2009 și altul care s-a temut de dezbatere chiar și în fața celui mai slab adversar, stabilit prin blat.
