A început Stress Congress 2023, cu tema 'Provocările Digitalizării în Managementul Medical al Stresului'

În data de 28 septembrie 2023 a început să se desfășoare cea de-a VI-a ediție a Stress Congress, cu tema: „Provocările Digitalizării în Managementul Medical al Stresului”, în format hybrid: fizic, la Palatul Parlamentului, în Sala „C.A. Rosetti”, dar și cu alternativa participării on-line, eveniment care va avea o durată de 3 zile, până în data de 30.09.2023.

STRESS CONGRESS este un eveniment Național cu participare Internațională, organizat anual sub Înaltul Patronaj al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, în colaborare cu Fundația Ana Aslan Internațional, fiind destinat medicilor, cadrelor didactice, doctoranzilor, cercetătorilor științifici, psihologilor, studenților, farmaciștilor, fiziototerapeuților, asistenților medicali și tuturor persoanelor interesate.

STRESS CONGRESS 2023 înseamnă:

• 3 zile de congres, cu cca. 24 de ore dedicate analizei multidisciplinare a stresului;
• Abordarea interdisciplinară a stresului și un program complex, de excelență, structurat în 15 paneluri, 2 mese rotunde, un forum internațional, un concurs e-posters;
• Peste 50 de lectori români și internaționali din diverse specialități și domenii de expertiză, cu prezentări de înalt nivel științific și universitar;
• Corelația între stres și diferite patologii, între medicină, psihologie, cercetare științifică, inovare, cu analiza provocărilor digitalizării în managementul medical al stresului;
• O sesiune specială dedicată cercetării științifice, în care vor fi prezentate informații de interes, oportunități de finanțare, dificultăți, inclusiv propuneri de îmbunătățire, bune practici din programe de cercetare aflate în derulare;
• Noutăți la nivel national, european și internațional în domeniile vizate de Stress Congress 2023.

Stress Congress 2023 a debutat cu Masa rotundă, cu tema: „Managementul stresului si politicile publice în contextul digitalizării”, cu intervenții la cel mai înalt nivel, susținute de: Prof. Univ. Dr. Emil Constantinescu, Președintele României în perioada 1996-2000, Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rector, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, Dr. Cristian Bușoi, Europarlamentar, Comisia de Sănătate a Parlamentului European, Doina Pârcălabu, Secretar de Stat, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Bogdan Mihai Dumea, Secretar de Stat, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Florin Sergiu Dobrescu, Secretar de Stat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Dr. Tiberius Marius Brădățan, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății, Marian Negru, Director Direcția Investiții, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București – ASSMB., Bogdan Furtună, Manager, Spitalul Clinic Colțea, Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București și Chair Stress Congress 2023.

Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București a subliniat în intervenția sa că situația actuală ne obligă pe noi toți la nivel global să luăm o atitudine serioasă în prevenirea și combaterea stresului. Fie că vorbim despre stresul profesional, individual sau colectiv, această problemă majoră existențială, ascunde în spatele său o gamă largă de cauze, pe care ar trebui să ne focusăm atenția și să reușim o diminuare accelerată a factorilor de risc. În acest context, a evidențiat ca prioritară educația, și în special educația medicală, cel puțin la nivel elementar, care să confere întregii societăți posibilitatea de asigurare a unor informări corecte, care să conducă în mod explicit la conștientizarea impactului pe care îl pot avea factorii generatori de stres în raport cu starea și evoluția stării de sănătate individuală. Multiplele provocări ale lumii noastre contemporane, tehnologiile moderne și încărcarea fortuită a volumului de muncă din ultima vreme, conduc astăzi spre ideea de dilatare a timpului, dar în fapt, generează subliminal cantități foarte mari de stres, inițial insesizabile. Astfel, stresul a devenit în ultimii ani una din marile provocări ale umanității și o preocupare distinctă și permanentă a medicinei, mai ales pentru cercetătorii științifici din domeniul neurologiei, cardiologiei, psihologiei și psihiatriei, precum și pentru celelate specialități medicale, ale căror patologii indică tot mai mult stresul ca principal factor de risc. Pentru a autocombate stresul, trebuie să găsim înainte de toate factorii pozitivi de influentă a stării noastre de spirit, din care să regăsim bucurie și pasiune în cadrul activităților cotidiene și să reușim totodată să oferim aceleași sentimente celor din jur, fie colegilor, prietenilor, familiei, persoanelor cu care interferăm, iar reversul medaliei va fi pe măsură.

Pornind de la acestă lege nescrisă a compensației, punând și suflet în tot ce facem, putem să ajungem la o stare de spirit optimă, care va împiedica dezvoltarea factorilor de stres. În abordarea din punct de vedere medical a combaterii stresului, este imperios ca în relația medic-pacient să se creeze punți de legătură solide, atât prin comunicare, cât și prin empatie, ceea ce va conferi o abordare specială în evaluarea, diagnosticarea și tratarea și vindecarea celui aflat în suferință.

Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București și Chair Stress Congress 2023 a subliniat în intervenția sa că suntem la cea de-a șasea ediție a Stress Congres, un brand care a fost creat tocmai datorită interesului special de abordare multidisciplinară a stresului și a bolilor cauzate de stres. Trăim într-o perioadă în care stresul devine într-adevăr o paradigmă pe care trebuie să o abordăm în mod corect și inteligent. Stresul provoacă afecțiuni multiple, de la bolile cardiovasculare, la anxietate și depresie și până la afecțiuni cerebrovasculare, iar vârsta de la care se instalează aceste boli este din ce în ce mai redusă. Stresului cronic este unul dintre factorii care afectează cel mai mult longevitatea. Populaţia de 45-55 de ani din Europa are patru mari cauze de îmbătrânire: tulburări anxios-depresive, neurodegenerarea, dependenţa de alcool şi accidentul vascular cerebral. Îmbătrânirea precoce vizează atât îmbătrânirea fizică, dar mai ales la cea cerebrală, fiind necesită promovarea medicinei longevității, ca medicină personalizată, o diagnosticare precoce şi educația în masă a populaţiei. Fără educaţie nu există schimbare. De asemenea, spiritul și tot ce înseamnă emoție pozitivă este parte integrantă din ceea ce noi numim longevitate și din tot ceea ce înseamnă managerierea stresului.

Dr. Tiberius Marius Brădățan, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății, a subliniat în intervenția sa că în momentul de față discutăm despre tehnologie, despre digitalizare, dar mai ales despre interconectarea sistemelor în domeniul medical. România are nevoie de digitalizarea inteligentă a stării de sănătate. Este necesar să luăm în considerare 2 aspecte: impactul digitalizării asupra populației generale și impactul asupra populației medicale, a profesioniștilor din sistem. Avem o populație îmbătrânită, vom avea o rezistență în implementarea digitalizarii. Vom gestiona un număr impresionant de date statistice. Politicile de sănătate vor fi în acord cu realitatea. Trebuie decis cum va fi gestionată până în 2030 resursa umană din sănătate, care trebuie reînprospătată și specializată pentru valorificarea digitalizării. Pacientul este in centrul actului medical și trebuie să ne concentrăm pe rezolvarea problemelor pacienților.

Doamna Doina Pârcălabu, Secretar de Stat, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a subliniat în intervenția sa că nu trebuie sa ne lăsăm dominați de roboți, sentimentele oamenilor trebuie să facă diferența. Sunt țări care au departamente dedicate fericirii, ceea ce este de dorit.

Pornind de la acestă lege nescrisă a compensației, punând și suflet în tot ce facem, putem să ajungem la o stare de spirit optimă, care va împiedica dezvoltarea factorilor de stres. În abordarea din punct de vedere medical a combaterii stresului, este imperios ca în relația medic-pacient să se creeze punți de legătură solide, atât prin comunicare, cât și prin empatie, ceea ce va conferi o abordare specială în evaluarea, diagnosticarea și tratarea și vindecarea celui aflat în suferință.

Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București și Chair Stress Congress 2023 a subliniat în intervenția sa că suntem la cea de-a șasea ediție a Stress Congres, un brand care a fost creat tocmai datorită interesului special de abordare multidisciplinară a stresului și a bolilor cauzate de stres. Trăim într-o perioadă în care stresul devine într-adevăr o paradigmă pe care trebuie să o abordăm în mod corect și inteligent. Stresul provoacă afecțiuni multiple, de la bolile cardiovasculare, la anxietate și depresie și până la afecțiuni cerebrovasculare, iar vârsta de la care se instalează aceste boli este din ce în ce mai redusă. Stresului cronic este unul dintre factorii care afectează cel mai mult longevitatea. Populaţia de 45-55 de ani din Europa are patru mari cauze de îmbătrânire: tulburări anxios-depresive, neurodegenerarea, dependenţa de alcool şi accidentul vascular cerebral. Îmbătrânirea precoce vizează atât îmbătrânirea fizică, dar mai ales la cea cerebrală, fiind necesită promovarea medicinei longevității, ca medicină personalizată, o diagnosticare precoce şi educația în masă a populaţiei. Fără educaţie nu există schimbare. De asemenea, spiritul și tot ce înseamnă emoție pozitivă este parte integrantă din ceea ce noi numim longevitate și din tot ceea ce înseamnă managerierea stresului.

Dr. Tiberius Marius Brădățan, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății, a subliniat în intervenția sa că în momentul de față discutăm despre tehnologie, despre digitalizare, dar mai ales despre interconectarea sistemelor în domeniul medical. România are nevoie de digitalizarea inteligentă a stării de sănătate. Este necesar să luăm în considerare 2 aspecte: impactul digitalizării asupra populației generale și impactul asupra populației medicale, a profesioniștilor din sistem. Avem o populație îmbătrânită, vom avea o rezistență în implementarea digitalizarii. Vom gestiona un număr impresionant de date statistice. Politicile de sănătate vor fi în acord cu realitatea. Trebuie decis cum va fi gestionată până în 2030 resursa umană din sănătate, care trebuie reînprospătată și specializată pentru valorificarea digitalizării. Pacientul este in centrul actului medical și trebuie să ne concentrăm pe rezolvarea problemelor pacienților.

Doamna Doina Pârcălabu, Secretar de Stat, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a subliniat în intervenția sa că nu trebuie sa ne lăsăm dominați de roboți, sentimentele oamenilor trebuie să facă diferența. Sunt țări care au departamente dedicate fericirii, ceea ce este de dorit.

Există un paradox al digitalizarii la locul de munca: transformarea digitală este benefică productivității, însă generează stres, ridica probleme etice, de suprasolicitare, de invadare a vieții private. Trebuie reacționat rapid la schimbări și făcute adaptările necesare. Supravegherea digitală permite monitorizarea continua a angajatilor, însă poate genera tehnostres, telepresiune. Sunt identificați mai mult factori de stres: conectarea non-stop, exces de informații, lipsa de limite între viața profesională și cea personală. Angajatorii trebuie să adopte masuri adecvate, existând preocupări pentru o politica de sănătate mintala, pentru linii directoare de gestionare a stresului la locul de munca, un program național de sănătate în munca și pentru sănătatea și securitatea ocupatională.

Domnul Bogdan Mihai Dumea, Secretar de Stat, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a subliniat în intervenția sa că astăzi vorbim despre impactul tehnologiei şi a digitalizării deoarece 10-12 ore din fiecare zi le petrec în mediul digital. În cabinetul medical este necesar să se introducă date în diferite platforme deoarece nu există un sistem interconectat. Asta înseamnă că timpul pe care îl petrece medicul cu pacientul este limitat. Este vizat mai puțin timp pe platformele de inserate a datelor, pentru a exista mai mult timp dedicat pacientului. Este necesar un suport instituționalizat la nivel de spitale şi cabinete medicale.

Domnul Marian Negru, Director Direcția Investiții, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București – ASSMB a subliniat în intervenția sa că la nivel mondial, datele analizate arată că stresul reprezintă boala secolului al XXI- lea. Ministerul Sănătății a concluzionat că o zi din concediul fiecărui roman se petrecere la o coadă la un ghișeu. Sunt necesare soluții pentru reducerea stresului în domeniul medical prin intermediul mijloacelor digitale, pentru optimizarea activităților medicale și a accesului pacientilor la servicii medicale. Modelul danez se bazează în totalitate pe digitalizare și s-a dovedit a fi eficient în domeniul medical, atât pentru pacienți, cât și pentru cadrele medicale. 5 spitale beneficiază de digitalizare și procesul de digitalizare continuă în acest an la alte 8 spitale.

Domnul Bogdan Furtună, Manager, Spitalul Clinic Colțea a subliniat în intervenția sa că stresul într-adevăr poate să ucidă și atunci creșterea priorități și eficienței serviciilor medicale pentru pacienți depinde de această măsură de digitalizare a sistemului sanitar. Digitalizarea are un rol în simplificarea procedeelor de acordare a serviciilor medicale, a tratamentelor în domeniul medical.

În cadrul celor 15 paneluri ale Stress Congress 2023, dezbaterile vizează stresul indus de mediul digital, stresul cronic în patologia neuropsihiatrică, efectele sindromului Long-Covid asupra sănătății mintale, aplicaţii de inteligență artificială în medicină, tehnici de prevenire și reducere a stresului, fiziopatologia stresului, stres mitrocondrial, biomarkeri, microbiota, factori de risc, medicina de precizie, medicina longevității, stresul indus de mediul digital și de Inteligența Artificială, tehnologiile inovative și îmbătrânirea activă, perspective alternative privind cauzele și managementul stresului, perspective clasice și alternative în abordarea stresului, recuperarea medicală, cercetarea științifică și tehnologia avansată pentru o viață sigură și independentă.

Lectorii la Stress Congress 2023 sunt nume sonore din medicina românească (Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rector, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, Acad. Prof. Univ. Dr. Alexandru Vladimir Ciurea, Prof. Univ. Dr. Irina Dumitru, Conf. Univ. Carmen Bușneag, Conf. Univ. Dr. Radu Ciprian Țincu, Conf. Dr. Licu Monica, Conf. Univ. Dr. Răzvan Hainăroșie, etc.), dar și specialiști de top pe plan internațional (Prof. Dr. Amos Korczyn, Israel, Dr. Mihaela Rușitoru, Franța, Prof. Univ. Dr. Nick Guldemond, Olanda, Prof. Univ. Dr. Steven Sclan, S.U.A, Prof. Univ. Dr. Bengt Winblad, Suedia, Prof. Univ. Dr. Kazumasa Yamada, Japonia, Prof. Univ. Dr. Horace Roman, Franța, Prof. Univ. Dr. Alina Solomon, Finlanda, Prof. Univ. Dr. Luigi Gallo, Prof. Univ. Dr. Filippo Cavallo și Prof. Univ. Dr. Giuseppe de Pietro, Italia).

Programul Stress Congress 2023 include o zi specială dedicată cercetării științifice, în data de 30.09.2023, în care vor fi prezentate informații de interes privind noutăţi legislative la nivel naţionalși european în cercetarea știinţifică, aspecte etice în era tehnologiilor medicale, aprobarea etică: provocări în proiectele de cercetare transfrontalieră, exemple de bună practică în implementarea de proiecte de CDI în domeniul sănătăţii, strategii și politici de stimulare și susţinere a cercetării știinţifice.

Ziua dedicată cercetării științifice este susţinuă de un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS/CCCDI - UEFISCIDI, cod proiect PN-III-P3-3.6-H2020-2020-0174, din PNCDI III.

Informații suplimentare privind programul Stress Congress: https://stresscongress.org/#program