Publicația Adevărul a a stat de vorbă cu mai mulţi legumicultori şi a încercat să afle cu ce preţ pleacă legumele din ferme şi cât dau pe ele cumpărătorii la raft.

Preţurile s-au prăbuşit în doar câteva zile, intermediarii ridicând legume cu tonele din pieţele en-gros organizate în marile bazine legumicole şi plătind pentru ele un preţ care nu le acoperă producătorilor cinstiţi nici cheltuielile. Castraveţii au fost primele produse abandonate de fermieri la marginea fermei sau la groapa de gunoi, din cauza supraducţiei, însă în scurt timp se va întâmpla şi cu alte legume, avertizează producătorii.

FERMIER: Se vând şi cu un leu roşiile

„Sunt şi vinete foarte-foarte multe, şi ardei, ardeiul a scăzut deja sub 1 leu, nici nu se mai vinde, ca şi castravetele. Acum trei zile am dat roşiile cu 4,5 lei /kg - (n. red. – hibrid de tomate), şi 5,5 lei/kg - rosa (n. red. – un alt hibrid extratimpuriu de tomate), astăzi sunt 1,8 - 2 lei /kg şi de abia le-am dat. Se vând şi cu un leu roşiile. Deja Monte Verde (n. red. – fabrică producătoare de conserve) a venit în en-gros şi a făcut listă pentru cei care vor să ducă cu 1 leu“, a descris fermierul Ilie Ursu situaţia întâlnită în sudul judeţului Olt unde sunt câteva importante bazine legumicole.

Fermierul a explicat că de fiecare dată când producătorii prind un preţ bun ajung să vândă doar câteva zile la rând la preţul respectiv, pentru că piaţa se umple în scurt timp de marfă adusă din afara ţării. Asta se întâmplă pentru că în continuare producătorii nu au capacitatea să negocieze cu marii retaileri contracte ferme, cu preţuri care să nu oscileze extraordinar de mult de la o săptămână la alta sau cu perioade în care retailerul să-ţi spună:

„Nu mai pot lua de la tine, în următoarele zile vând castraveţii din Polonia. Eu folosesc metode ortodoxe şi nu fac cantităţi foarte mari“

Scăderea rapidă a preţurilor îi loveşte şi mai tare pe fermierii care se străduiesc să producă sănătos.

Ei pierd pe de o parte prin faptul că nu scurtează artificial ciclul de vegetaţie, aşteptând ca legumele „să se coacă la timpul lor“, cu riscul unui preţ mai mic, iar pe de alta prin faptul că plantele lor nu produc nici cantitativ aşa de mult cum produc cele intens stimulate chimic.

Ilie Ursu „Eu, dacă folosesc doar metode ortodoxe, nu fac cantitate mare şi nu-mi convine să merg să le dau cu un leu kilogramul. Ca să scot şi profit undeva la 4 lei kilogramul era un preţ bun. Mi-au trimis mesaje pe Facebook doamne din Cluj, să trimit şi acolo. Păi, zic, eu aş trimite, dar dacă intermediarii vin şi spun că la Cluj cumpărătorii vor roşii cu ţâţă (n. red. – roşiile cu mucron, stimulate chimic)?! Şi-mi vine să iau foc, nu alta, când oameni cu nume în domeniu descriu fenomenul şi spun de ce nu sunt bune, iar consumatorii cer din alea.

Eu n-o să-mi schimb concepţia nici dacă-mi dau 100 lei pe kilogram. Nici dacă mâine mor de foame nu fac chestia asta, nu dau cu Ethrel. Problema cu aruncatul la gunoi nu o au cei care produc cinstit, dar dacă dumneata, de la oraş, o cauţi pe aia cu ţâţă… Şi eu pun tot Prekos dacă asta vrei, dar nu face la mine ţâţă, că nu există decât dacă o stimulezi“, a explicat fermierul cum ajung să piardă fermierii oneşti.

O altă mare durere a fermierilor cu tradiţie pe piaţă, care deşi nu ajung să arunce marfa, pentru că au clienţi vechi, sunt influenţaţi şi ei de preţul pieţei, este lipsa controalelor. Pe lângă faptul că nu au putere de negocioere pentru a livra supermarketurilor se mai luptă şi cu practicile colegilor ghidaţi doar de dorinţa de profit. Produsele celor din urmă ajung în special în pieţe. Cum foarte mulţi fermieri cinstiţi nu pot să vândă direct cumpărătorului final, şi-ar dori un control mult mai efcient din partea autorităţilor, astfel încât producătorii care „fentează“ şi pun pe piaţă produse chiar periculoase să fie sancţionaţi prompt.

„Cel care vinde pe masă este deja a treia mână”

„De la anu’ o să încerc să pun în lădiţe personalizate, Dar comerciantul poate să vândă şi altceva în lădiţa mea. Cel care vinde pe masă este deja a treia mână. De la mine a luat-o intermediarul şi a dat-o la masă“, explică fermierul din Olt.

„Ăia au vândut roşiile cu 25 lei kilogramul şi eu o dau cu 2 lei. Mă mai compar eu cu el, când vând de 12 ori mai ieftin acum? Mai am doar conştiinţa. Suntem în 4 iulie astăzi şi am început să recoltez pe 16 iunie, iar alţii în aprilie deja vindeau, puse în acelaşi timp. Şi eu tot în martie, ca ei, le-am plantat“, a mai spus fermierul, făcând referire la producătorii care au avut condiţii similare în spaţiile protejate, pentru că au fost, este adevărat, şi fermieri care au investit enorm în instalaţii de încălzire performante şi care astfel au reuşit să pună pe piaţă, mai devreme îndeplinind şi standardele de siguranţă.

Vezi și: Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: 'Discuţiile pe viitoarea PAC sunt esenţiale pentru a realiza un Plan Naţional Strategic benefic fermierilor noştri' .