Agricultura, afectată de deficiențe în ultimii 20 de ani. Recomandările Curții de Conturi pentru Ministerul Agriculturii

Strategia pentru combaterea deşertificării, degradării terenurilor a fost implementată într-o măsură redusă în ultimii 20 de ani, MADR nu a elaborat şi implementat o strategie naţională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigaţii, desecare-drenaj şi combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunii factorilor de risc: secetă, eroziunea solului, exces de apă, inundaţii şi nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate şi nici un program pentru împădurirea acestora, cu toate că era o obligaţie impusă de lege, sunt concluziile unui raport al Curţii de Conturi rezultat în urma unei misiuni de audit care a vizat intervalul 2000 - 2021.

”Curtea de Conturi a României adresează Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) o serie de recomandări privind instituirea măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură, având în vedere că performanţa activităţii în acest domeniu a fost afectată de unele deficienţe, vulnerabilităţi şi puncte slabe. Recomandările au fost formulate în contextul auditului performanţei cu tema Prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultura românească, misiune efectuată în perioada februarie 2022-martie 2023, pentru intervalul 2000-2021. Selectarea temei de audit a fost motivată de interesul general privind impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii, sector vulnerabil la efectele negative ale acestora. Cu prilejul misiunii de audit efectuate la MADR au fost derulate acţiuni de documentare la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, la Administraţia Sistemului Naţional Antigrindină şi Creştere a Precipitaţiilor, precum şi la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor”, transmite Curtea de Conturi într-un comunicat.

Auditul a reţinut că la nivelul sectorului agricultură şi dezvoltare rurală nu a fost implementată o strategie naţională unitară. MADR este responsabil cu politicile din domeniul agriculturii, având un rol cheie în politicile şi măsurile specifice sectorului, precum şi în cele asociate schimbărilor climatice, iar absenţa unei strategii unitare afectează coerenţa politicilor şi a măsurilor în domeniu. Priorităţile urmărite în sectorul agricultură şi dezvoltare rurală, inclusiv în ceea ce priveşte atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, au fost cuprinse, într-o oarecare măsură, în programe implementate de entităţile subordonate.

”În ultimii 20 de ani, Strategia naţională pentru combaterea deşertificării, degradării terenurilor a fost implementată într-o măsură redusă, cauzată în principal de neaprobarea Programului de punere în aplicare a Strategiei, a lipsei instrumentelor de implementare, a slabei capacităţi de cooperare intersectorială, cât şi a neconcordanţelor dintre programele propuse cu planurile comunităţilor locale. Este de remarcat faptul că, de la ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (1998) şi până în anul 2021, când a intrat în vigoare Legea nr. 246/2020 (legea solului), la nivel naţional nu a existat un cadru legal integrat privind utilizarea, conservarea şi protecţia solului şi, implicit, al terenurilor agricole”, precizează Curtea de Conturi.

Conform instituţiei, în domeniul îmbunătăţirilor funciare, MADR nu a elaborat şi implementat o strategie naţională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigaţii, desecare-drenaj şi combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunii factorilor de risc: secetă, eroziunea solului, exces de apă, inundaţii. ”Cu toate că efortul financiar al statului pentru asigurarea apei pentru irigaţii a crescut semnificativ începând cu anul 2017, în urma acordării unor facilităţi financiare beneficiarilor, MADR nu a evaluat impactul măsurilor de sprijin şi, în consecinţă, nu se cunoaşte dacă acest efort se reflectă în creşterea producţiei agricole. Suprafaţa irigată rămâne redusă, reprezentând în anul 2021 doar 12,44% din totalul suprafeţei amenajate pentru irigaţii şi 35,23% din totalul suprafeţei funcţionale”, notează Curtea.

Conform auditului, nici în sectorul de cercetare agricolă MADR nu a implementat o viziune strategică prin care să stabilească responsabilităţile, priorităţile şi temele de cercetare pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice şi adaptarea agriculturii la acestea. La nivelul ministerului, aspectele privind schimbările climatice nu sunt gestionate în mod integrat şi coordonat de către o structură de specialitate.

”Nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate şi nici un program pentru împădurirea acestora, cu toate că era o obligaţie impusă de lege. Având în vedere gradul redus de împădurire din perioada 2010-2022 (numai 1021 ha. de terenuri degradate împădurite şi preluate în fondul forestier naţional, până în anul 2015, după care nu au mai fost efectuate lucrări), auditorii au exprimat rezerve rezonabile cu privire la realizarea, până în anul 2035, a ţintei prevăzute în Codul silvic, de ”împădurire a unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de 2 milioane ha””, se arată în comunicatul Curţii.

Pentru eliminarea deficienţelor, diminuarea riscurilor şi a punctelor slabe constatate, echipa de audit a formulat o serie de recomandări:

• Consolidarea capacităţii instituţionale a MADR pentru gestionarea integrată şi coordonată a activităţilor specifice privind prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură, elaborarea procedurilor operaţionale şi a regulamentelor, procedurilor şi instrucţiunilor proprii pentru tipurile de risc pentru care MADR are calitatea de autoritate cu rol principal şi secundar;
• Efectuarea demersurilor necesare pentru elaborarea unei strategii unitare de reducere a efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării şi deşertificării terenurilor agricole, clarificarea şi armonizarea legislaţiei şi regulamentelor în domeniu;
• Integrarea programelor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de irigaţii, a sistemelor de desecare/drenaj şi de combatere a eroziunii solului, într-o strategie naţională care să reflecte viziunea Guvernului în ceea ce priveşte eficientizarea, modernizarea şi/sau extinderea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, în scopul adaptării agriculturii la schimbările climatice şi reducerii efectelor acestora asupra producţiei agricole;
• Inventarierea terenurilor agricole degradate şi elaborarea unor programe/planuri de acţiune corespunzătoare pentru restaurarea, prevenirea, reducerea riscurilor şi combaterea degradării terenurilor destinate agriculturii;
• Actualizarea proiectului de Strategie pentru cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu şi lung; orientarea cercetării spre adaptarea agriculturii la efectele negative ale schimbărilor climatice în domeniile prioritare pentru sectorul agricol;
• Simplificarea regulilor şi procedurilor/cerinţelor de accesare a măsurilor implementate prin PAC 2021-2027 evaluate ca având impact în prevenirea şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice.

În ceea ce priveşte impactul auditului în activitatea MADR, Ministerul a declanşat mai multe acţiuni:

• planificarea actualizării cadrului legislativ naţional în concordanţă cu cel european în ceea ce priveşte sănătatea solului;
• realizarea unei analize privind adaptarea la schimbările climatice a întregului sector al îmbunătăţirilor funciare;
• extinderea infrastructurii principale de irigaţii supusă reabilitării (de la 89 amenajări la 156)
• redactarea ”Ghidului privind elaborarea şi implementarea planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al MADR”.