Premium
Suntem tentați să zicem că toți cei care merg la vot votează și, deci, vocea fiecărui alegător este luată în calcul. Totuși, nu este chiar așa. În fiecare scrutin, sute de mii de alegători rămân ne-auziți. Mai jos vom vedea categoriile de alegători care nu votează.
Dar, mai întâi să vedem variația prezentei la vot.
Numărul de alegători care vin la urne variază destul de mult, între 10.8 milioane 0 și 7,2 milioane. în general vedem cum anul 2008 aduce o prezență mai scăzuta decât 2004 (deschiderea granițelor cu UE, creștere economică), pe când 2012, pe fondul polarizării societății, re-aduce o creștere a prezenței la vot. Prezența la alegerile locale în 2016 este mai scăzută și decât cea din 2008 și cea din 2012.
Am pus acest grafic în cifre absolute și pentru a vedea cât de stabil este numărul de oameni înscriși pe lista electorală. Există două motive cunoscute pentru această stabilitate. Unul este că, din 1990 până în 2017 intră pe listă cohorte de decreței. Astfel, deși populația țării scade, lista electorală crește: decrețeii care capătă drept de vot sunt mai mulți decât bătrânii care sunt șterși de pe liste. Că tot vorbim de liste, al doilea motiv este că primăriile care mențin aceste liste nu fac mereu o treabă foarte bună, mai ales în cazul celor ce mor în afara localității. Este și normal. În timp ce găsirea morților costă bani și timp, menținerea lor ca locuitori poate aduce alocări suplimentare de la buget.
Risipa
După cum se poate ghici și din graficul de mai sus, există trei forme de risipă. Avem, în primul rând, voturile nule. Apoi, voturile care merg spre partide care nu depășesc pragul electoral.
În sfârșit, am descoperit pe site-ul AEP că suma voturilor nule adunate cu cele exprimate valid nu este egală cu suma alegătorilor. Avem, deci, niște alegători care nu votează. Acest lucru este posibil în mod real. De exemplu un alegător ia din greșeală, un singur buletin deși are de exprimat mai multe voturi . Sau, este minoritar și vine doar să își voteze minoritatea pentru Camera Deputaților. Dar este posibil să fie vorba și de unele fraude. Acest număr de alegători fără vot pare să crească la alegerile parlamentare (Senat). Însă, nu putem exclude un efect am modului diferit în care AEP raportează datele.
În cazul alegerilor locale folosirea termenului "risipă" este discutabilă. Însă, cum scopul acestor calcule este să facem o estimare pentru alegerile parlamentare, nu am intrat în aceste detalii.
"Risipa" de voturi scade din ce în ce mai mult, dar acesta este și efectul faptului că prezența la vot scade și ea.
Mai important este, probabil, să vedem aceste cifre ca procent din alegătorii care vin la vot.
Vedem mai sus trei feluri de evoluție. Numărul de voturi nule scade întotdeauna în alegerile pentru Senat (parlamentare). Este probabil ca și de data aceasta să scadă la 2-3%.
Evoluția voturilor risipite este mai complicată. Uneori ele se înmulțesc între alegerile locale și cele parlamentare, alteori dimpotrivă. în cazul de față aș zice că ele se vor înmulți. Principalul motiv este PMP.
Teoretic, partidul moștenește 4,6% de la sine însuși, 2,67% de la UNPR și măcar o parte din cei 4,6% realizați de alianțele PSD+UNPR. Practic, PMP va fi strivit între PSD, care va fura din moștenirea UNPR, USR, care va lua din alegătorii mesianici și simpla trecere a timpului care îl împinge pe Traian Băsescu din ce în ce mai adânc în istorie. De aceea, m-aș mira ca partidul să ia (mult) peste 3%. Asta ar duce la un procent de voturi risipite de cel puțin 8%
În sfârșit, numărul celor ce vin la vot dar nu mai ajung să voteze ar putea fi oriunde între 0,5 și 3%.
Asta duce numărul de voturi pierdute la 10,5 - 14%. Personal mă aștept la o prezență la vot de ~39% - sau mai mult dacă USR reușește o mare mobilizare a celor ce de obicei stau acasă. Dar cel puțin 10% dintre aceste voturi nu vor ajunge să fie reprezentate în Parlament.
