Premium
*Articol scris de Florin Grecu - Lector univ. dr., specializarea Ştiinte Politice, Universitatea Hyperion din Bucureşti
La alegerile locale din 5 iunie 2016 se vor vota liste plurinominale şi nu candidaţi uninominali. Candidaţii plurinominali, validaţi de partide în birourile politice şi inseraţi pe buletinele de vot, au misiunea procentuală de a trage cât mai sus lista închisă de partid. Alegerile locale din vara acestui an vor pune în lumină dominaţia listelor electorale fabricate de organizaţiile politice, deoarece candidaţii uninominali-viitorii primari şi cei plurinominali-viitorii consilieri judeţeni vor fi validaţi în birourile organizaţiilor politice. Astfel, propuşi şi validaţi politic de partide şi votaţi de cetăţeni, viitorii consilieri judeţeni, odată legitimaţi la urne, vor negocia politic viitorii preşedinţi şi vicepreşedinţii ai Consiliilor Judeţene şi viceprimarii.
Partidele politice, în schimbul voturilor cetăţenilor, vor forma majorităţile politice la nivel judeţean. Organizaţiile politice, prin consilieri aleşi din lista plurinominală a partidelor, vor impune preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene, precum şi viceprimarii, care vor fi desemnaţi, adică vor fi aleşi prin vot indirect. De ce? Pentru cǎ preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale. În acest sens, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii nu vor mai dispune de legitimitatea votului direct al cetǎţenilor, deoarece desemnarea se realizeazǎ prin voinţa secretǎ, negociatǎ politic, a colegilor consilieri judeţeni votaţi la urne.
Candidaţii partidelor, în competiţia electoralǎ, trebuie să obţină un procent bun pentru organizaţiile lor politice, însă pot trage în jos lista de partid dacă nu negociează alianţe preelectorale şi mai ales postelectorale cu partidele mici care nu au candidaţi la primării cu şanse reale de victorie. Condiţia constă în faptul ca partidul să treacă pragul electoral la urne dând astfel posibilitatea organizaţiilor politice să formeze majorităţi în Consiliile Judeţene. Dacă partidele nu vor putea obţine majoritatea voturilor cetăţenilor dintr-o localitate, municipiu, într-un singur tur de scrutin electoral, ceea ce este foarte probabil, atunci organizaţiile vor fi obligate să recurgă la alianţe preelectorale în vederea formării viitoarelor majorităţi politice în Consiliie Judeţene. În aceste condiţii, în cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%.
Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale specifică faptul că primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. Pe de altă parte, aceeaşi lege electorală menţionează că viitoarele Consilii locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Astfel, Primarul, susţinut în cursa electorală de organizaţia politică, validat pentru candidatură în biroul politic, fiind votat uninominal, poate aduce voturi listei plurinominale, dacă cetǎţenii au simpaţii uninominale pentru candidatul desemnat de partid la funcţia de primar şi una sau mai multe interese plurinominale pentru lista de consilieri fabricatǎ de partid. Prin urmare, cetăţeanul alege uninominal primarul, însă votează o pluralitate de nume inserate de organizaţii în listele electorale.
Lista centralizată, fabricată după criterii de integritate în birourile politice ale organizaţiilor, poate arăta cetăţenilor că partidele au urmat drumul schimbării, iar candidaţii propuşi de partide pe listele de consilieri vor fi de bune moravuri sociale, profesionale şi politice. Astfel, procentul obţinut la urne de partide va fi proporţional cu numărul de mandate alocate în Consiliile Judeţene. Scrutinul este majoritar, însă distribuirea mandatelor este proporţională, în sensul în care un partid care va obţine 20% din numărul de voturi într-o circumscripţie primeşte 20% din mandatele de consilieri în Consiliul Judeţean şi chiar mai mult, prin redistribuire, dacă partidele mici nu reuşesc să depăşească pragul electoral de 5% din numărul total de voturi valabil exprimate în circumscripţia electorală respectivă.
Cum se vor repartiza mandatele de consilieri, conform legii electorale pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale?
Astfel, „în prima etapă, biroul electoral de circumscripţie stabileşte numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, pe baza coeficientului electoral, care este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi şi pentru candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral, la numărul total de consilieri din circumscripţia electorală respectivă; biroul electoral de circumscripţie repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectivă; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral”.
În a doua etapă, biroul electoral de circumscripţie repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală. Dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora.
Candidatul uninominal la primărie, membru de partid şi susţinut în competiţia electorală de organizaţia sa politică, va încerca să influenţeze electoratul în scopul votării numelor înscrise de partidul său pe buletinele de vot.
Prin urmare, principali agenţi electorali vor fi primarul în funcţie şi (contra) candidatul la primărie, care au misiunea de a trage cât mai sus lista plurinominală a partidului din partea cǎruia candideazǎ, în vederea formării majorităţilor politice în viitoarele Consilii Judeţene şi locale.
