Anul 2019 se anunta a fi unul dificil pentru justitia din România, urmând să aibă loc mai multe schimbari la nivelul celor mai importante institutii din sistemul judiciar. La acestea se adauga o decizie viitoare a CCR, care ar putea duce la închiderea unor dosare sau la anularea unor sentinte, precum si alte modificari legislative.
Cristina Tarcea, președintele ÎCCJ, ar putea fi revocată din functie dupa ce, ieri, Inspectia Judiciara a trimis spre judecata Sectiei pentru Judecatori a CSM o acțiune disciplinara in care este acuzata de abateri pentru refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu și nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, referitor la componenta completurilor de 5 judecatori, transata in final de CCR. La una dintre ședintele CSM, for in care presedintele ICCJ este membru de drept, un alt membru, Lia Savonea, care va conduce Consiliul in 2019, a pus in discutie sanctionarea Cristinei Tarcea pentru situatia completurilor de 5 judecatori.
De altfel, Tarcea a criticat in repetate rânduri propunerile Puterii de modificare a unor legii privind justitia.
O miza a inlocuirii presedintelui ICCJ ar fi modul de impartire a voturilor in CSM privind aspecte importante din sistemul judiciar, in prezent majoritatea fiind detinuta de contestatarii politicilor legislative din justitie promovate de Putere.
Un alt membru de drept al CSM, considerat a fi in tabara contestatarilor, este actualul procuror general al României, Augustin Lazar, si el un critic al unor propuneri legislative. Lazar este vizat, in prezent, de o procedura de revocare demarata de ministrul Justitiei. Desi a fost blocata in instanta, daca nu va fi revocat pana in aprilie, Lazar va pleca din functie ca urmare a incetarii mandatului.
Prin înlocuirea celor doi cu persoane care ar sustine initiativele legislative ale Puterii, majoritatea in CSM ar urma sa se schimbe.
La ICCJ, judecatorul Daniel Grădinaru, despre care s-a speculat că fi un apropiat al Liei Savonea, a fost deja numit intr-o functie cheie, cea de presedinte al Sectiei Penale.
CSM, garantul independentei justitiei, este compus din magistrati cu viziuni diferite. Judecatorii, cu exceptia lui Mihai Balan, a Andreei Chiș si a lui Bogdan Mateescu, au avut pozitii publice prin care au sustinut raspunderea magistratilor, infiintarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie, precum si alte propuneri, fiind rezervati in a critica modificarile propuse la codurile penale.
De aceeasi parte sunt si reprezentantii societatii civile, precum si ministrul Justitiei. La polul opus se afla presedintele ICCJ, procurorul general al României, cei 3 judecatori mentionati anterior si cei 5 procurori din Consiliu.
CSM este institutia care a decis calea de urmat in cazul compleurilor de 5 judecatori de la ICCJ, stabilind si cine va judeca anul viitor dosarele aflate in faza de apel, in care nu s-au efectuat acte. Specialistii din sistem au explicat ca, in conditiile in care nu s-au administrat probe intr-un dosar, acesta va fi repartizat unuia dintre completurile ce se vor stabili la începutul anului viitor. Sectia pentru Procurori a CSM a decis insa ca dosarele sa ramana la actualele completuri si anul viitor, in aceasta situatie fiind si Liviu Dragnea, completul lui fiind considerat unul favorabil.
Conducerea CSM pentru 2019 a fost deja stabilita, presedinte urmând sa fie judecatoarea Lia Savonea, iar vicepresedinte procurorul Nicolae Solomon. Despre Lia Savonea s-a speculat, in spatiul public, faptul ca ar fi apropiata de PSD, insa la preluarea functiei nu a dorit sa faca precizari legate de aceaste informatii.
Alte schimbări interesante se anunta la Parchetul General, unde, anul următor, ar urma sa se incheie mandatul sefului Sectiei de Urmarire Penala, Romulus Varga, numit in aceasta functie la propunerea Ralucai Pruna. Cel mai probabil, acesta nu va mai fi propus pentru inca un mandat la conducerea sectiei.
Un punct de interes pentru mai multe sfere, inclusiv cea politica, potrivit unor surse din sistem, este Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie. Adjunct al Secției este, in prezent, Adina Florea, propusa sefl al DNA, insa respinsa de președintele Iohannis. Șef al Sectiei este procurorul Florena Strechi, insa la nivelul CSM se va constitui o comisie care va decide cine va ocupa aceasta functie in continuare. Pentru acest post sunt doar doi candidati, actualul procuror sef al Sectiei si Gheorghe Stan, adjunct in cadrul Inspectiei Judiciare, sansele de a obtine functia fiind in favoarea lui Stan, spun sursele citate.
Secția ar urma să aibă un impact mare in sistem, iar cauzele investigate, care privesc magistrati, pot fi privite de acestia ca un act de presiune, sunt de parere juristii consultati.
Cele mai importante lucrari pe care le are Sectia in prezent, cunoscute publicului, sunt dosarele care ii vizeaza pe Laura Codruta Kovesi si Lucian Onea.
La DNA, situatia este critica inca de la demararea procedurii de revocare a Laurei Codruta Kovesi, aspecte mentionate si de seful interimar al Directiei intr-o inregistrare aparuta in spatiul public: procurorii nu mai fac dosare pentru că nu ar vrea sa isi asume anchete cu miza mare, iar alti magistrati din institutie s-ar ocupa de reglari de conturi. Anca Jurma este procuror șef interimar al DNA, nevand, din aceasta postura, legitimitate pentru a se impune in fata colegilor. In 2019, ministrul Justitiei ar urma sa reia procedura de selectie a unui nou sef al DNA.
La toate aceste schimbari se poate adauga decizia CCR privind protocoalele dintre institutii din sistemul judiciar cu SRI, amanata pentru 15 ianuare. Daca judecatorii constitutionali vor respinge sesizările formulate de ICCJ, Klaus Iohannis si de Opozitie si vor constata ca Legea privind declasificarea unor documente, respectiv a hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor SRI cu instituții din sistemul judiciar, este constitutionala, mai multe dosare aflate in cercetare penala pot fi inchise, iar sentintele din dosarele in care s-a lucrat pe baza actelor de colaborare pot fi anulate.
De asemenea, liderii politici ai Puterii au vorbit, in ultima perioada, despre necesitatea unei ordonante de urgenta de amnistie si gratiere.
Comentează