Armele, afacerile pe care se clădeşte preşedinţia în SUA

Autor:

Publicat: 27/05/2015 23:25

Actualizat: 28/05/2015 06:13

Ziarul Financiar:

Hillary Clinton, favorită pentru câştigarea cursei prezidenţiale din SUA de anul viitor, a aprobat în calitate de şef al Departamentului de Stat în administraţia preşedintelui Barack Obama livrări de arme de peste 300 miliarde dolari către ţări care au făcut donaţii pentru fundaţia umanitară a soţilor Clinton. Apărătoare activă a drepturilor omului, candidata pentru cea mai puternică funcţie din lume a semnat în perioada în care a condus Departamentul de Stat pentru vânzarea de arme către ţări precum Algeria, Arabia Saudită, Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite sau Oman, conduse de regimuri autoritare care îngrădesc libertăţile individuale şi pe care administraţia americană le-a criticat în repetate rânduri. Hillary Clinton a devenit primul locotenent al preşedintelui Barack Obama în 2009 şi a deţinut funcţia de secretar de stat până în 2013. În numai doi ani, din octombrie 2010 până în septembrie 2012, Departamentul de Stat a aprobat contracte de 165 mld. dolari pentru livrarea de arme comerciale către 20 de guverne care au donat bani Fundaţiei Clinton, arată o anchetă a jurnaliştilor de la International Business Times.Suma este aproape dublă faţă de valoarea echipamentului militar trimis de către Departamentul de Stat respectivelor 20 de ţări în perioada similară din timpul celui de-al doilea mandat al lui George Bush, predecesorul lui Obama la Casa Albă. În plus, Clinton şi-a pus semnătura şi pe alte contracte negociate direct de Departamentul pentru Apărare american, a căror valoare se ridică la 151 miliarde dolari.

Digi24:

Gesturile neprotocolare ale preşedintelui Comisie Europene, Jean-Claude Juncker, la summitul de la Riga continuă să facă valuri în presa occidentală și au fost comentate și de jurnalistul Emil Hurezeanu. „E un om extraordinar, să știți. În momentul când Sibiul s-a înfrățit cu Luxemburgul, am fost la Palatul Ducal. L-am auzit într-un discurs de o oră despre vocația europeană a Sibiului, despre întâlniri și despărțiri în Europa peste timp. Strălucit. Omul nu degeaba a fost primul-ministru unei țări mici, dar foarte puternice. E un om briliant din multe puncte de vedere”, a spus Emil Hurezeanu despre Jean-Claude Juncker.„A ieșit greu în fruntea Comisiei Europene. E adevărat că a avut un sprijin important – numărul unu din Forbes, din lista celor mai puternice femei. Doamna Merkel l-a vrut, cu orice preț, în fruntea Comisiei”, a mai spus Emil Hurezeanu.

Romania Libera:

Plătim unul dintre cele mai mari prețuri la energie electrică din spațiul comunitar, costuri superioare fiind suportate doar de germani, portughezi, ciprioţi şi spanioli, în timp ce preţurile cele mai mici sunt în Finlanda, Letonia şi Luxemburg, potrivit datelor Eurostat. Statistica europeană s-a folosit de standardul puterii de cumpărare (purchasing power standards - PPS), o monedă comună artificială din care a exclus influenţa diferenţelor dintre preţurile din fiecare ţară. Astfel, relativ la costul altor bunuri şi servicii, România a înregistrat în a doua jumătate a anului 2014 un preţ mediu de 24,4 PPS pentru 100 kWh de electricitate, incluzând taxele. În Germania, preţul electricităţii a fost în aceeaşi perioadă de 28,5 PPS, în Portugalia şi Cipru de 27,4 PPS, iar în Spania 26 PPS.“Avem combustibilul nostru nuclear și propriile resurse hidro. Însă prețul energiei electrice crește pe fluxul de distribuție și furnizare. Din rapoartele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) se poate observa diferența dintre energia consumată și cea tranzacționată. În urmă cu doi ani cantitatea de energie tranzacționată era de două ori mai mare decât cea consumată, adică sunt mai mulți interpuși până la consumatorul final, care măresc prețul. Este o creștere excesiv de mare a prețului atât pentru populație, cât și pentru industrie”, a precizat, pentru România liberă, Ionuț Purică, expert în energie.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!