Premium
Este risc mare de avalanșă, duminică, în Munții Făgăraș, la altitudini mai mari de 1.800 de metri, unde s-a acumulat ninsoare proaspătă, transmite Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Cel mai mare strat de zăpadă este la Bâlea: 127 de centimetri.
Stratul de zăpadă măsura 127 cm la Bâlea Lac, 90 cm la Vf. Omu, 83 cm Vf. Țarcu, 45 cm la Parâng, 52 cm la Cuntu, 41 cm la Predeal, 33 cm la Păltiniș, 24 cm la Sinaia, 18 cm la Fundata (în Carpaţii Meridionali); 115 cm la Vf. Călimani, 61 cm la Bucin, 65 cm la Vf. Lăcăuți, 55 cm la Vf. Iezer, 42 cm la Ceahlău-Toaca, 27 cm la Poiana Stampei, 17 cm la Penteleu (în Carpaţii Orientali). și 69 cm la Stâna de Vale, 31 cm la Semenic, 20 cm la Vf.Vlădeasa, 4 cm la Roșia Montană, 11 cm la Băișoara (în Carpaţii Occidentali), potrivit mediafax.
În Munții Făgăraș, la peste 1800 de metri, ninsorile din ultimele 48 de ore au cumulat local 30-40 cm de zăpadă proaspătă, în special pe versanții nordici, iar vântul intens a determinat formarea de noi plăci de vânt în apropierea crestelor, extrem de instabile, mai ales pe versanții estici și sudici. Aceste strat s-a depus peste un strat preexistent, relativ instabil, ce măsura în medie 15-25 cm, constituit din zăpadă cu rezistenţă şi stabilitate redusă, acumulați în ultima decadă.
În zonele adăpostite sunt depozite recente de zăpadă ce depășesc 1-2 metri.
În profunzime, stratul mai vechi este în general înghețat şi compact. Astfel, stratul instabil de la suprafață depășește pe alocuri 40-50 cm și poate aluneca cu ușurință peste cel vechi, în special la supraîncărcări, dar izolat și în mod spontan pe pantele mai înclinate, favorizând declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și mari. Riscul este mare, gradul 4 din 5.
Sub 1.800 de metri, stratul de zăpadă a crescut în special pe versanții nordici. Stratul de zăpadă este instabil în primii 20-30 cm, iar pe anumite pante înclinate, în special de la altitudini de 1500-1800 metri, mai ales la supraîncărcări, va putea aluneca peste cel mai compact din profunzime și vor fi condiții pentru declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și mici, riscul fiind însemnat (3 din 5) .
În Munții Rodnei, Călimani - Bistriței, la peste 1.800 de metri, în ultimele 48 de ore s-au semnalat ninsori viscolite, care au depus local peste 15 cm de zăpadă proaspătă peste stratul instabil preexistent, ce măsura pe alocuri 20-25 cm. La altitudine se întâlnesc troiene de dimensiuni importante, unele recent formate, iar pe văi și în zonele adăpostite sunt acumulări mai însemnate. Vântul intens a determinat formarea de plăci de vânt în apropierea crestelor, în special pe versanții sudici și estici. În profunzime stratul de zăpadă este stabilizat, având cruste de gheață în interior. Pe pantele suficient de înclinate, vor fi condiții pentru alunecarea stratului instabil din partea superioară, ce poate angrena primii 30-40 cm de zăpadă cu rezistență mai scăzută și pentru declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari, riscul fiind prezent atât spontan, cât mai ales la supraîncărcări ale stratului. Riscul declanșării avalanșelor va fi însemnat (3 din 5).
Stratul a crescut și la altitudini mai mici de 1.800 de metri, având un strat instabi de zăpadă cu rezistență scăzută ce măsoară pe alocuri 20-30 cm. Și aici vor fi condiţii pentru declanșarea unor avalanșe de dimensiuni mici și medii, riscul fiind de asemenea însemnat (3 din 5).
În Munții Bucegi, la peste 1.800 de metri, ninsorile din ultimele 48 de ore au adus local 10-25 cm de zăpadă proaspătă, în special pe versanții nordici, iar vântul intens a determinat formarea de noi plăci de vânt în apropierea crestelor, mai ales pe versanții estici și sudici, și unele depozite în zonele adăpostite. Aceste strat s-a depus peste un strat preexistent relativ instabil, ce măsura 15-20 cm de zăpadă cu rezistenţă şi stabilitate redusă, acumulați în ultima decadă. În profunzime, stratul mai vechi este în general înghețat şi compact. Pe văi și în zonele adăpostite se întâlnesc acumulări în depozite mai însemnate, atât mai vechi cât și mai recente. Astfel, stratul mai instabil de la suprafață, depășește pe alocuri 30-35 cm, și poate aluneca peste cel vechi în special la supraîncărcări, dar izolat și în mod spontan pe pantele mai înclinate, favorizând declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari. Riscul este însemnat (3 din 5).
Sub 1.800 de metri, stratul de zăpadă a crescut în special pe versanții nordici. Stratul de zăpadă este instabil în primii 15-25 cm, iar pe anumite pante înclinate, în special de la altitudini de 1500-1800 metri, mai ales la supraîncărcări, va putea aluneca peste cel mai compact din profunzime și vor fi condiții pentru declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și mici, riscul fiind și aici însemnat (3 din 5) .
În Munții Parâng, la peste 1.800 de metri, ultimele ninsori au adus local 15-30 cm de zăpadă proaspătă, mai ales pe versanții nordici, care s-au peste stratul preexistent, ce măsura pe alocuri 10-15 cm. În profunzime zăpada veche este compactă și înghețată. Pe pantele suficient de înclinate sau în zonele cu depozite mai mari se pot declanșa avalanșe de dimensiuni medii, prin alunecarea stratului mai puțin stabil de la suprafață sau prin ruperea plăcilor de vânt din altitudine, riscul fiind amplificat la supraîncărcări. Riscul declanșării avalanșelor va fi însemnat (3 din 5).
La altitudini mai mici de 1.800 de metri, stratul de zăpadă este mai redus, dar în special între 1600 și 1800 m sunt văi unde zăpada prezintă acumulări mai importante. Stratul de zăpadă este instabil în partea sa superioară, fiind condiții pentru declanșarea unor avalanșe de dimensiuni mici și medii, riscul fiind însemnat(3) și prezent mai ales la supraîncărcări și în intervalul 1600-1800 metri.
În Munții Țarcu - Godeanu, la peste 1800 metro, peste stratul mai vechi de zăpadă, ce era alcătuit în partea superioară dintr-un strat depus în ultima decadă, cu rezistență și stabilitate mai reduse și de grosimi de 10-15 cm, s-au depus în ultimele 48 de ore alți 20-30 cm de zăpadă proaspătă și cu rezistență redusă. În profunzime zăpada veche este compactă și înghețată. În zonele înalte sunt formate plăci de vânt în apropierea crestelor. Pe pantele suficient de înclinate sau în zonele cu depozite mai mari se pot declanșa avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari, prin ruperea și alunecarea stratului de la suprafață sau prin alunecarea plăcilor de vânt peste straturile stabile mai vechi, riscul fiind amplificat la supraîncărcări. Riscul declanșării avalanșelor va fi însemnat (3 din 5).
La altitudini mai mici de 1800 metri, stratul de zăpadă a crescut semnficativ și aici, depășind pe alocuri 20-25 cm. În special între 1500 și 1800 m sunt văi cu acumulări mai importante de zăpadă. Se pot declanșa avalanșe de dimensiuni mici și medii prin dislocarea zăpezii mai puțin stabile din partea superioară a stratului, riscul declanșării acestora fiind prezent mai ales la supraîncărcări. Riscul este însemnat (3 din 5).
În Munții Vlădeasa, zăpada proaspătă s-a acumulat în special pe versanții vestici, dar și pe anumite văi expuse vântului. În partea superioară întâlnim un strat mai puțin stabil în primii 20-20 cm ai zăpezii. Zăpada este mai instabilă pe anumiți versanți vestici și pe anumite văi expuse acumulărilor, iar vântul intens a format plăci de vânt în apropierea crestelor. În zonele adăpostite sunt depozite mai importante de zăpadă. Astfel, în zonele cu acumulări mai mari de zăpadă, la supraîncărcări, se pot declanșa avalanșe mici și medii, riscul fiind însemnat (3 din 5).
În Munții Ceahlău, riscul este moderat, de 2 din 5. Ninsorile din ultimele 48 de ore au depus local peste 10 cm de zăpadă proaspătă. Stratul de zăpada preze este moderat stabilizat, iar în partea superioară sunt zone unde se găsesc10..20 cm de zăpadă cu rezistent scăzută. În zonele adăpostite și pe văi sunt unele depozite mai importante. Pe văile cu acumulări mai mari d zăpadă, la supraîncărcări, se pot declanșa avalanșe mici și izolat medii, riscul fiind moderat (2 din 5).
