Premium
Analiștii de la Banca Transilvania se așteaptă ca decelerarea ritmului de creștere a creditării să continue în contextul perspectivelor de rebalansare a politicii economice prin consolidare fiscal-bugetară și ca sectorul bancar să rămână principala sursă de finanțare pentru economia națională.
"În scenariul central BT prognozăm creșterea soldului creditului neguvernamental (situat la nivel record de 268,7 miliarde de lei - n.red.) total cu ritmuri medii anuale de 7,7% în 2019, cel mai bun ritm din 2009, 5,7% în 2020, 5% în 2021 și 5,1% în 2022. Cu alte cuvinte, ne așteptăm la o decelerare a ritmului de creștere a creditării, în contextul perspectivelor de rebalansare a politicii economice pe termen scurt, prin consolidare fiscal-bugetară, dar și pe fondul concurenței exercitate de fintech-uri", se arată în raportul lunar de analiză a sectorului bancar publicat de Banca Transilvania.
Pentru soldul depozitelor neguvernamentale este prognozată o creștere cu un ritm mediu anual de 9,2% în perioada 2020-2022, după avansul estimat la 9,3% din 2019. Acest scenariu este susținut de perspectiva continuării procesului de creștere a veniturilor spre nivelul din zona euro și de consolidare a ratei de economisire la un nivel ridicat, arată analiștii BT, care adaugă că raportul credite-depozite va continua, prin urmare, tendința descendentă pe termen scurt și mediu, spre un nivel de aproximativ 66% la finalul anului 2022.
"Considerăm că sectorul bancar va continua procesele de creștere și dezvoltare pe termen mediu - potențialul este foarte ridicat, mai ales dacă privim spre nivelul redus al ponderii activelor bancare în PIB, cel puțin din perspectiva analizei comparative regionale. Perspectivele favorabile pentru dinamica sectorului bancar din România pe termen mediu sunt susținute și de eliminarea, începând cu 2020, a măsurilor implementate de Administrație în 2019 - taxa specială pe activele bancare. De asemenea, apreciem că sectorul bancar va continua să fie principala sursă de finanțare în economia națională pe termen mediu, cu toate că ponderea activelor bancare în totalul activelor financiare se va menține pe tendință descendentă în trimestrele următoare", mai scrie în analiza Banca Transilvania.
Printre principalele provocări pentru performanța sectorului bancar din România pe termen scurt și mediu este menționat climatul macro-financiar din țările dezvoltate, cu impact la nivelul percepției de risc investițional pe piețele emergente și consecințe în ceea ce privește costul finanțării statului - mai ales că băncile interne au o expunere ridicată pe titluri de stat, iar situația finanțelor publice este prognozată să rămână fragilă -, continuarea proceselor de digitalizare și consolidare și dezvoltarea componentei servicii bancare de investiții.
Analiștii mai comentează că statisticile BNR indică majorarea activelor totale din sectorul bancar intern cu 3,1% în ritm trimestrial și 6,2% în ritm anual la 472,9 miliarde de lei în trimestrul trei din 2019, respectiv 99,5 miliarde de euro, un nivel record. Pe de altă parte, profitul net agregat al sectorului bancar intern s-a diminuat cu 13,2% în ritm anual la 5 miliarde de lei, în primele nouă luni ale anului.
