Premium
Spuneam, în urmă cu un an, că domnul Băsescu nu este numai trecut. Este și prezent și, din păcate, va fi și viitorul nostru. Nici nu bănuiam cât de multă dreptate aveam!
De luni de zile media duce un război nimicitor cu pensiile și privilegiile „nesimțite" ale parlamentarilor. Toți uită că lupta cu democrația și parlamentul, „organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării" și „sediul democrației", a început-o domnul Băsescu, încă din anul 2006. Îl și văd cum își freacă mâinile de bucurie în timp ce rânjetul mefistofelic îi inundă fața.
Parcă toată lumea a uitat că a existat un premier Boc care a călcat pur și simplu în picioare Constituția, în literă și spirit, se pare că nimeni nu-și mai amintește de portocaliul PDL (revopsit acum în PNL) care a sufocat o țară prin minciună și furt, iar Legea nr.118 din 30 iunie 2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar a fost doar un vis urât. Nu a existat nici raptul la legea pensiilor. Toate acestea sunt doar o închipuire?!
Să ne reamintim, zic:
Legea nr.96 din 21 aprilie 2006 (Camera Deputatilor P.L. nr. 252/2005) a „beneficiat" de o sesizare de neconstituţionalitate iniţiată de Preşedintele României, Traian Băsescu, înainte de a fi promulgată.
Citez: „Cu Adresa nr. CA/333 din 28 februarie 2006 Preşedintele României a transmis Curţii Constituţionale sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii privind statutul deputaţilor şi al senatorilor. Sesizarea, formulată în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 1.751 din 1 martie 2006 şi formează obiectul Dosarului nr. 237A/2006. Ulterior, cu Adresa nr. CA/375 din 14 martie 2006, Preşedintele României a transmis Curţii Constituţionale o completare la sesizarea de neconstituţionalitate. Completarea la sesizare a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.313 din 14 martie 2006.
Obiectul sesizării îl constituie dispoziţiile art. 22, art. 23 alin. (3) propoziţia finală, art. 28, art. 35 alin. (1) lit. i) şi j), art. 38-40, art. 41 alin. (3) şi (6), art. 49 alin. (1)-(5) şi art. 50 alin. (2) din Legea privind statutul deputaţilor şi al senatorilor.
În motivarea sesizării se arată că Legea privind statutul deputaţilor şi al senatorilor contravine art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece "stabileşte atât pentru parlamentarii în funcţie, cât şi pentru foştii parlamentari, unele drepturi care, prin natura lor excesivă, se constituie în privilegii şi, totodată, instituie discriminări între diferitele categorii de cetăţeni români". De asemenea, unele prevederi încalcă principiul neretroactivităţii legii, precum şi dispoziţiile art. 138 alin. (5) din Constituţie referitoare la cheltuielile bugetare.
1. Art. 41 alin. (3) din lege, prin care se dispune că indemnizaţia lunară acordată deputaţilor şi senatorilor "are regimul juridic prevăzut de lege pentru salariu", contravine art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât instituie o discriminare, "în primul rând, faţă de parlamentari între ei şi, în al doilea rând, faţă de celelalte categorii de demnitari." Prin art. 20 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, potrivit căruia indemnizaţia este unica formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei, legiuitorul a făcut distincţie între termenul de "indemnizaţie" şi termenul de "salariu". Persoanele care beneficiază de "salariu" au dreptul ca, pe lângă această formă de remunerare, să beneficieze şi de celelalte sporuri prevăzute de lege, în timp ce persoanele care beneficiază de "indemnizaţie" nu pot avea sporuri salariale. În aceste condiţii, prevederile art. 41 alin. (3) din lege "sunt discriminatorii în interiorul categoriei de parlamentari, deoarece se ajunge ca un parlamentar mai în vârstă să aibă un salariu mai mare decât un parlamentar mai tânăr prin aplicarea sporurilor de vechime", precum şi "în interiorul categoriei de demnitari, deoarece numai parlamentarii ar putea beneficia de sporurile salariale, în timp ce alte categorii de demnitari nu ar avea acest drept."
2. Prevederile art. 49 din lege sunt contrare principiului egalităţii în drepturi, consacrat prin art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, deoarece creează discriminări "între categoria pensionarilor parlamentari şi categoria celorlalţi pensionari, fiindcă nu ţin cont de proporţionalitatea cuantumului pensiei cu sumele efectiv cotizate în sistemul de pensii". De asemenea, prin textul de lege menţionat se creează în mod nejustificat un tratament juridic diferit între pensiile senatorilor şi deputaţilor, "care vor fi indexate, pe de o parte, odată cu indexarea de care beneficiază toate categoriile de pensionari, iar, pe de altă parte, vor fi actualizate ori de câte ori se vor modifica indemnizaţiile deputaţilor şi senatorilor în funcţie" şi pensiile celorlalte categorii.
Art. 49 alin. (1) şi (4) şi art. 50 alin. (2) contravin şi dispoziţiilor art. 138 alin. (5) din Constituţie, întrucât nu prevăd sursele de finanţare pentru plata pensiilor în cuantumul stabilit şi pentru indexările periodice.
Art. 49 alin. (5) din lege, potrivit căruia de prevederile art. 49 alin. (1) -(4) şi de cele ale art. 50 alin. (2) beneficiază şi "deputaţii şi senatorii al căror mandat s-a derulat şi expirat în perioada 1990-2004", contravine art. 15 alin. (2) din Constituţie. Acest text are caracter retroactiv pentru acea "categorie de persoane care au împlinit vârsta de pensionare, în momentul de faţă fiind pensionari, şi care au deţinut unul sau mai multe mandate de deputat sau senator în perioada 1990-2004", întrucât se aplică "unor situaţii deja consumate." Textul este constituţional numai în măsura în care se aplică acelei categorii de "persoane care au deţinut unul sau mai multe mandate de deputat sau senator în perioada 1990 - 2004, care în momentul de faţă nu mai sunt parlamentari şi care, în viitor, la împlinirea vârstei de pensionare, vor putea beneficia de prevederile acestei legi."
Prin DECIZIA nr. 279 din 22 martie 2006 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 22 formularea "în timpul mandatului", art. 23 alin. (3) propoziţia finală, art. 28, art. 35 alin. (1) lit. i) şi j), art. 38-48, art. 41 alin. (3) şi (6), art. 49 alin. (1)-(5) şi art. 50 alin. (2) din Legea privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, decizie obligatorie erga omnes de la data publicării în Monitorul Oficial, Curtea Constituțională hotărăște:
„1.2. În ceea ce priveşte critica privind caracterul inechitabil al dispoziţiilor art. 41 alin. (3) din lege, privind aplicarea, în cazul indemnizaţiei lunare acordate parlamentarilor, a regimului prevăzut de lege pentru salariu, Curtea reţine că, nici art. 16 şi nici un alt text al Constituţiei nu impun uniformitatea retribuţiei acordate pentru activităţile prestate în sistemul bugetar.
Aşa cum a decis, în mod constant, Curtea Constituţională, egalitatea în faţa legii impune un tratament juridic similar în situaţii juridice similare.
Or, specificitatea activităţii deputaţilor şi senatorilor în raport cu activitatea celorlalţi demnitari, funcţionari şi salariaţi din sistemul bugetar, justifică derogările de la regimul prevăzut de Legea nr. 154/1998, relevate în sesizare.
1.4. Prevederile art. 49 alin. (1) -(5) şi ale art. 50 alin. (2) din lege, privind regimul pensiilor parlamentarilor, nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate în motivarea sesizării.
Ca şi în cazul regimului indemnizaţiilor parlamentarilor analizat mai sus, nici o prevedere din Constituţie nu impune uniformitatea sistemului de pensii. De altfel, nu numai pentru deputaţi şi senatori, ci şi pentru alte categorii socioprofesionale - cum sunt magistraţii, cadrele militare, diplomaţii şi alte categorii - s-au stabilit, prin legi speciale, sisteme derogatorii de la sistemul general de pensii. Diferenţierea, în toate aceste cazuri, nu este contrară prevederilor art. 16 din Constituţie şi se justifică prin specificitatea activităţii acestor categorii socioprofesionale.
Nu se poate reţine nici încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie privind neretroactivitatea legilor, dispoziţiile criticate urmând să se aplice în viitor, de la data intrării în vigoare a acestei legi.
Prin urmare, nu am mințit când am susținut că persoanele care beneficiază de "salariu" au dreptul ca, pe lângă această formă de remunerare, să beneficieze şi de celelalte sporuri prevăzute de lege, în timp ce persoanele care beneficiază de "indemnizaţie" nu pot avea sporuri salariale. În prezent, indemnizațiile parlamentarilor sunt impozitate ca și salariile dar acestora nu li se aplică sporurile aferente unui salariu.
Iar Art. 49 declarat constituțional printr-o decizie a CCR, obligatorie erga omnes, este acesta:
„Categorii de pensii
(1) Deputaţii şi senatorii, la împlinirea condiţiilor de pensionare prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv stagiul de cotizare şi vârsta de pensionare, beneficiază de pensie în cuantumul prevăzut de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, republicată, cu modificările ulterioare, dacă au deţinut cel puţin trei mandate de parlamentar.
(2) De pensie beneficiază şi deputaţii şi senatorii care au deţinut două sau un mandat de parlamentar, caz în care cuantumul pensiei, calculată conform alin. (1), se diminuează cu 20% şi, respectiv, 40%.
(3) Pentru mandate incomplete, pensiile prevăzute la alin. (2) se diminuează sau se majorează în mod proporţional.
(4) La îndeplinirea condiţiilor de pensionare, respectiv stagiul de cotizare şi vârsta de pensionare, deputaţii şi senatorii vor opta pentru pensia calculată conform alin. (1) - (3) din prezentul articol sau pentru pensia calculată în condiţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, sau a altor legi speciale din cadrul sistemului public.
(5) Prevederile alin. (1) – (4) se aplică corespunzător deputaţilor şi senatorilor al căror mandat s-a derulat şi a expirat în perioada 1990 – 2004.
(6) Deputaţii şi senatorii nu pot beneficia din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale decât de o singură pensie.
(7) Pensiile stabilite conform prevederilor de mai sus se impozitează în condiţiile legii.
Art. 50.
(1) Partea din pensie stabilită potrivit art. 49, care depăşeşte nivelul pensiei rezultată conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.
(2) În condiţiile în care indemnizaţiile deputaţilor şi senatorilor aflaţi în îndeplinirea mandatului se modifică, pensiile deputaţilor şi senatorilor se actualizează corespunzător în termen de maximum 6 luni.
Art. 51.
Regimul juridic prevăzut la art. 49 şi 50 din prezenta lege se aplică de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.„
PS
Conform evidențelor proprii ale CNPP (informare din data de 15 ianuarie 2016), au beneficiat de pensie în temeiul Legii nr.96/2006 (pensii parlamentare), un număr de 516 de persoane. Pensia medie lunară a fost de 3642 lei, din care cota suportată de la bugetul asigurărilor sociale de stat a fost de 2129 lei, diferența fiind suportată de la bugetul de stat.
În ceea ce privește pensia de serviciu a procurorilor și judecătorilor, pensia medie lunară la nivelul lunii noiembrie 2015 a fost de 9172 lei, cota suportată de bugetul asigurărilor de stat este de 1962 lei, diferența fiind suportată de la bugetul de stat. De aceste pensii au beneficiat un număr de 3215 persoane.
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=6409
http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=91827
