Bere după o rețetă veche de 900 de ani, produsă de călugări belgieni

Călugării de la Abaţia Grimbergen din Belgia au început să producă din nou bere, pentru prima dată în mai bine de două secole, folosind o instalaţie care produce o ediţie specială a berii de masă care poartă numele abaţiei, informează joi Reuters.

Abaţia, a cărei emblemă este o pasăre phoenix cu motto-ul latin ''Ardet nec consumitur'' (''Ars, dar nu distrus''), a ars de două ori din temelii şi a fost jefuită de trupele franceze în 1798, punând capăt unei tradiţii de fabricare a berii care datează din secolul al XII-lea.

Preotul Karel Stautemas, care este pe cale de a finaliza studii despre prepararea berii, a spus că fabricarea berii a fost o a ''doua viaţă'' pentru abaţiile belgiene.

''Principala activitate era religia, însă prepararea berii era o necesitate întrucât în perioada aceea din timpul Evului Mediu apa nu era potabilă şi era şi o modalitate de plată'', a spus el.

Abaţia, fondată în 1128, a început să aibă legături cu producătorii comerciali de bere din 1958, când firma locală Maes i-a plătit pe călugări ca să folosească numele Grimbergen şi emblema phoenixului pentru ''berea de abaţie'' pe care o fabricau aici. Carlsberg din Germania deţine acum drepturile globale.

Noua staţie de producţie doreşte să combine o tradiţie de 900 de ani a fabricării berii, descrisă în cărţile din biblioteca abaţiei, cu noi tehnici şi inovaţii.

Marc-Antoine Sochon, un fabricant de bere din cadrul Carlsberg, care supervizează facilitatea, cu o producţie de 10.000 de hectolitri pe an, a spus că unul dintre noile sortimente s-a inspirat din tradiţia medievală de a folosi malţ afumat. ''Ideea este să faci teste, experimente şi să încerci lucruri noi în ceea ce priveşte materia primă, mici mostre'', a spus el.

Proiectul doreşte să folosească în principal recolte locale, iar în acest scop, abaţia a plantat hamei şi ierburi în grădinile sale, descoperind pe parcelă un vechi os de vacă folosit la limpezirea berii.

Călugării Grimbergen respectă regulile călugărilor trapişti fabricanţi de bere, chiar dacă ei nu aparţin ordinului trapist, potrivit cărora trebuie să producă în interiorul zidurilor abaţiei, să controleze operaţiunea şi să orienteze profiturile către cheltuielile de întreţinere ale abaţiei şi acţiuni caritabile.