Premium
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) propune în componenta 1 a Pilonului II - "Transformarea digitală" un buget de 2,59 miliarde de euro pentru standardizarea, transformarea şi consolidarea datelor guvernamentale, schimbarea normativelor privind arhivarea şi extinderea cărţii de identitate electronică, a semnăturii digitale pentru populaţie şi a domiciliului electronic.
În ceea ce priveşte reforma arhitecturii datelor guvernamentale se are în vedere crearea şi extinderea centrelor de date şi servicii de cloud pentru instituţii şi îmbunătăţirea conectării acestora, inclusiv prin centre de comunicaţii, conectare prin bucla locală de fibră optică şi securitate cibernetică (inclusiv certificarea profesională în domeniul securităţii cibernetice), inclusiv prin investiţii în două perechi de centre de date şi platforma de servicii de cloud, investiţii în dezvoltarea aplicaţiilor SaaS şi migrarea aplicaţiilor existente şi investiţii în bucla locală pentru conectarea instituţiilor publice, scrie agerpres.ro.
Autorităţile au în vedere crearea cadrului legal realizat pentru interoperabilitate astfel încât datele guvernamentale să poate fi utilizate, fără a fi necesară solicitarea actelor autentice de la cetăţeni (fără hârtii pentru datele care există digital la instituţii publice) şi crearea unei linii de finanţare la dispoziţia instituţiilor care, sub îndrumarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, îşi vor schimba modul de lucru şi cadrul juridic, astfel încât să treacă operaţiunile în digital.
Investiţiile din PNRR vizează şi zona semnăturii digitale şi a cetăţeniei electronice. Astfel, se are în vedere revizuirea legislaţiei privind interacţiunea digitală dintre stat şi cetăţean, schimbarea normativelor privind arhivarea (operaţionalizarea legislaţiei privind arhivarea electronică) şi legate de extinderea cărţii de identitate electronică, a semnăturii digitale pentru populaţie şi a domiciliului electronic, precum şi susţinerea achiziţionării pe scală largă a semnăturii digitale în mediul public şi privat.
Autorităţile vor să creeze fonduri pentru cartea de identitate electronică şi semnătura digitală. Se urmăreşte în principal digitalizarea următoarele sisteme şi domenii: sistemul de colectare a taxelor, inclusiv servicii de e-facturare şi digitalizarea unor domenii conexe; sistemele aferente domeniilor muncă, protecţie socială şi pensii; domeniile mediului, justiţiei şi cultural; sistemele aferente administraţiei agricole.
De asemenea, este vizat şi sistemul de competenţe digitale pentru funcţia publică şi cel de management în instituţiile de învăţământ din domeniul apărare naţională şi ordine publică; autorităţii de reglementare şi supraveghere; Smart City/Smart Village; autorităţi publice locale.
În ceea ce priveşte reforma fiscală, inclusiv cea vamală, se urmăreşte ca prin digitalizare şi printr-o serie variată de intervenţii să crească conformarea fiscală voluntară, să fie redusă povara administrativă şi decalajul fiscal şi să susţină revizuirea cadrului fiscal.
Referitor la digitalizarea sănătăţii, aceasta se poate face prin dezvoltarea sistemului informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dezvoltarea dosarului electronic al pacientului, un sistem digitalizat în domeniul asigurărilor medicale şi în ceea operaţionalizarea e-sănătăţii şi telemedicinii, inclusiv prin pregătirea personalului medical, crearea registrelor medicale de boli, raportarea prescrierii de antibiotice şi raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale.
Nu în ultimul rând, planul prevede crearea unui fond pentru stimularea competitivităţii în afaceri cu accent pe inovare şi digitalizare prin formarea şi scalarea hub-urilor de inovare digitală şi susţinerea dezvoltării parcurilor ştiinţifice şi tehnologice cu aplicaţii în domeniul digital, nu fond pentru biblioteci ca hub-uri de învăţare şi dezvoltare de aptitudini digitale pe tot parcursul vieţii şi unul pentru susţinerea robotizării în administraţie şi în mediul de afaceri - Robotic Process Automation (RPA) - şi promovării Inteligenţei Artificiale (AI).
Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.
"La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026", se precizează în documentul citat.
România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
