Premium
Sărbători fericite vă doresc de Paște și un gând bun cu clop oșenesc. Bucuria vine din lucruri mărunte. Liniștea vine din suflet. Lumina vine din inima fiecăruia.
Cu ocazia pregătirilor pentru această mare sărbătoare, am să vă dezvălui una dintre tradițiile de Paște din Țara Oașului, care se numește Buturelele. Prezent până înaintea celui de-al Doilea Război Mondial şi în Bocicău, obiceiul Buturelelor se mai practică astăzi doar în Valea Seacă din Tarna Mare și în Batarci.
În cele trei zile de sărbătoare pascală, toată suflarea satului se adună pe dealul din preajma bisericii, din Valea Seacă, după amiază. Bărbaţii şi femeile povestesc, iar copiii se joacă buturelele în curtea bisericii.
Fetele de la 5 ani până pe la 14 ani din Tarna Mare se prind de mâini, formând un cerc, şi aleargă în jurul bisericii, trecând pe sub braţele celor mai mari, în timp ce cântă săcădat:
„But, buturele, / Tri ouţă-mpistriţele / Haidiţ’, coconaşi, la ele!”
Fetele cele mai mari completează: "Lasă, steie, / Că-s a mele!" Uneori apelativul cu care sunt chemaţi fecioraşii e burduhoşi, în loc de coconași.
La auzul chemării, coconaşii se reped la picioarele fetelor cu fire de urzică, pregătite din timp. În zarva generală, motivate mai abitir de furnicăturile de pe gambe, fetele se repoziţionează şi încep în viteză o nouă chemare a feciorilor.
În comuna Batarci se mai practică Buturelele doar în prima zi de Paşte, după masă, în timpul vecerniei. Fetele aduc de acasă ouă fierte, unul sau mai multe, iar feciorii încearcă să le fure ouăle pentru a le sparge. Cele mai iuţi fete de picior se lasă greu prinse, iar dacă feciorii nu-s suficenţi de atenţi, fetele le strivesc oul fiert de cap. Odată ce ouăle luate sunt sparte, fiecare intră la vecernie.
Vă urez un Paște cu bucurie, liniște și lumină în suflet !
