Ion Cristoiu a scris pe blog-ul său despre solicitarea avocatului Radu Chiriță cu privire la număr interceptărilor telefonice care au avut loc în perioada 2010-2015.
"O parodie românească: Judecătorul de drepturi și libertăți
Se discută mult și pe televiziunile penalilor, cum le spune Divizia Presă a Noii Securități tuturor televiziunilor, cu excepția lui Digi Tv, care, deși implicată într-o afacere penală, e curată ca lacrima, deoarece e de a lor, rezultatele unei întreprinderi civice a avocatului Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.
Numărîndu-se printre intelectualii preocupați și de drepturile și libertățile individuale, nu numai de slujirea Statului Paralel, domnia sa a vrut să vadă cît de ascultați cu mandat sînt rom'nii. Drept pentru care a cerut instanţelor din ţară să îi pună la dispoziție numărul solicitărilor de interceptări telefonice din perioada 2010 – septembrie 2015 împreună cu numărul celor admise.
Concluziile întreprinderii, date publicității, sînt năucitoare într-o țară care-și zice eliberată de comunism printr-o revoltă sîngeroasă:
Citește și: Anunț IMPORTANT făcut de Liviu Dragnea: Pe ce listă a fost INCLUSĂ România
„Am primit datele de la 173 de judecătorii din cele 176 existente, de la 40 de tribunale din cele 42 existente, datele de la toate cele 15 curţi de apel, de la toate instanţele militare şi de la ÎCCJ. În total s-a cerut autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori în cei aproape 5 ani care au făcut obiectul solicitării. Din ele, au fost admise 102.729 cereri. De regulă, pe o cerere figurează mai multe persoane, rar se întîmplă să fie doar unul singur vizat de o cerere şi estimez că, în medie, e vorba de minim 3 persoane pe cerere, ceea ce înseamnă că în ăştia 4 ani şi ceva bunicuţa a ascultat, cu acte în regulă, vreo 300.000 de oameni”.
Potrivit lui Radu Chiriță, la una dintre instanțe, cea din orașul Săveni, județul Botoșani, o localitate cu 5.500 de oameni, procurorii au cerut, în ultimii cinci ani, 259 de mandate de ascultare. Şi tot atîtea au primit. Făcînd calcul cu numărul de persoane, rezultă că întreaga populație a orașului a fost ascultată.
Datele oferite de Radu Chiriță au stîrnit o cascadă de comentarii în presa independentă.
Din nefericire, multe dintre ele au stat sub semnul năravului rom'nesc de a bate apa în piuă. S-a vorbit cu văicăreli sau cu supărări despre statul polițienesc, s-au invocat țări mai de soare democratic pline, s-a arătat cu degetul încă o dată Statul Paralel, cel care a condus, conduce și va conduce România de acum încolo.
Citește și: Afacere de zeci de milioane de euro: Un miliardar român a vândut o companie importantă americanilor
Un fapt trebuie nu numai comentat, dar și despicat în semnificațiile sale.
Ar fi fost normal să ne întrebăm:
De ce au fost solicitate atîtea mandate de ascultare? De ce au fost date? De ce se sîntem o țară în care se încalcă dreptul elementar al omului la viața personală prin intruziunea brutală a tehnicii de tip securistic?
Răspunsul la aceste întrebări reclamă reamintirea procedurilor legale de obținere a mandatelor de ascultare, atît în cazurile de corupție sau de crimă organizată, cît și în cazurile de siguranță națională. Lectura Noului Cod de Procedură Penală ne dezvăluie o preocupare deosebită a Legiuitorului de a reglementa acest domeniu cît mai strict cu putință. Nu mai puțin de nouă articole (138 – 147) sînt dedicate activităților de supraveghere tehnică.
Articolul 139, care stabilește condițiile de acceptare a mandatului de către judecătorul de drepturi și libertăți, stipulează că Supravegherea tehnică e cerută atunci cînd „probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare”.
Articolul 140 dă seamă de obligativitatea ca solicitarea de mandat să fie temeinică, argumentată și mai ales să conțină „indicarea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvîrşirea unei infracţiuni pentru care se poate dispune măsura”.", a scris Ion Cristoiu.
