Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Calea lui Iohannis către un regim prezidențial

revista presei

Romania Libera:

Noua Strategie de Apărare a Țării prezentată, luni, de președintele Klaus Iohannis în Parlament argumentează în mod stângaci pentru „un concept de securitate națională extinsă” care include economia națională, dar și mediul, educația și sănătatea. Extinderea conceptului arată intenția președintelui de a-și extinde autoritatea asupra unor domenii din sfera Executivului... „Conceptul de securitate extinsă“ al lui Iohannis seamănă însă mai mult cu cel prezentat de președintele Obama la începutul acestui an. Printre ele se numără, ce-i drept, „combaterea încălzirii globale“, „creșterea securității sanitare globale“, precum și „menținerea rolului de lider global în domeniile științei, tehnologiei și inovației“, „modelarea ordinii economice globale“ și „reducerea sărăciei extreme“, dar acest lucru se explică prin faptul că Statele Unite sunt lider global și intenționează să rămână așa. În consecință, își asumă obligații la nivel global. Este greu de imaginat însă ce obligații își poate asuma România în combaterea încălzirii globale, ce tehnologii de vârf are de apărat și în ce fel poate contribui la modelarea ordinii economice mondiale sau a epidemiilor globale. Pe de altă parte, dacă Strategia lui Obama are totuși obiective clar formulate în aceste domenii, Strategia lui Iohannis este învăluită într-un limbaj ambiguu, lemnos și prost scris.Dincolo de acest demers destul de transparent de extindere a puterii prezidențiale - fostul președinte Traian Băsescu și-a exprimat îndoiala că îi va aduce mai multă putere lui Iohannis, dar a recunoscut că „îi aduce pe miniștri la raport pe temele din strategie“ –, singura noutate remarcabilă este obiectivul asumat de președinte la punctul 40: „România are obligaţia de a păstra echilibrul strategic  într-o zonă de interferenţă a unor complexe de securitate regionale, dar şi de a contribui la consolidarea procesului de europenizare, prin extinderea graduală a spaţiului european de libertate, prosperitate, securitate şi justiţie“. Iohannis a mai dat semnale în ultimele luni că dorește ca România să devină exportatoare de democrație în zona Mării Negre și acum a introdus-o și în Strategia de Apărare. Cum va face însă acest lucru rămâne o provocare pentru mandatul său.

Ziarul Financiar:

Pe 1 iulie se va împlini un deceniu de la lansarea leului greu, respectiv de la tăierea a patru zerouri din coada monedei naţionale, ceea ce a marcat intrarea leului într-o „valoare demnă de statutul de monedă europeană“, după cum a spus atunci guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Alături de intrarea în NATO (2004) şi în Uniunea Europeană (2007) denominarea monedei naţionale re­pre­zintă cel mai important eveniment economic, social şi politic care a marcat România în cei 25 de ani. În esenţă, tăierea a patru zerouri din coada leului, mâncată de un deceniu de inflaţie, a fost o operaţiune tehnică, care până la urmă este neutră. Dar la nivel psihologic faptul că moneda naţională nu mai avea un curs de 36.000 de lei pentru un euro, ci de 3,6 lei, a schimbat puţin percepţia referitoare la valoarea leului. Poate românii au fost mândri că leul avea un curs valutar apropiat de polonezi, deşi în realitate puterea de cumpărare nu se egalizase. În cei zece ani leul a pierdut 25% fa­ţă de euro, faţă de aproape 60% cât a fost inflaţia în toată această perioadă. Da­că ne raportăm la perioada 1990-2005, leul a pierdut de la 100 lei pentru un dolar până la 30.000 de lei/ dolar la finalul lui iunie 2005, iar la nivel de inflaţie cifrele sunt de ordinul miilor. Florin Georgescu, prim-viceguver­na­torul BNR de atunci şi acum, spunea: „Este un moment istoric care mar­chea­ză istoria ireversibilă a României pe drumul dezinflaţiei, către cifre tot mai apropiate de 2-3% anual, în 2008-2009“. Aceste cifre nu au fost să fie atunci, ci de-abia acum.  În cei zece ani leul greu a traversat un boom economic (2005-2008), după care a fost lovit în plin de criză (2009-2012), iar de trei ani încoace încearcă să recupereze.

Digi24:

Guvernul rus reduce cheltuielile destinate organizării Campionatului Mondial de Fotbal din 2018. Potrivit Reuters, bugetul alocat evenimentului sportiv a fost redus cu 560 de milioane de dolari şi este estimat în prezent la 11,8 miliarde de dolari. Economiile se vor reflecta în reducerea numărului de locuri de cazare pentru turişti. Autorităţile de la Moscova s-au văzut nevoite să mai scadă cheltuielile din cauza dificultăţilor economice prin care trece ţara. Organizarea Campionatului Mondial în Rusia este pusă sub semnul întrebării de ancheta de corupţie deschisă în cazul mai multor oficiali FIFA. Preşedintele Vladimir Putin a promis că va face tot ce îi stă în putinţă pentru ca planurile să nu se schimbe, cu atât mai mult cu cât 2018 este şi an electoral.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.