Premium
Țările din Europa Centrală și de Est au cumpărat milioane de camere noi de supraveghere chinezești în ultimii cinci ani, în ciuda îngrijorărilor crescânde privind practicile de stocare a datelor ale producătorilor, vulnerabilități de securitate și legături cu statul chinez, cei mai mari doi producători de camere de supraveghere din lume se extind în toată Europa Centrală și de Est, arată date noi culese de Europa Liberă/ Libertatea (RFE/RL) în nouă țări.
Relatările RFE/RL relevă folosirea crescândă a camerelor de fabricație chineză în țări care fie sunt membre UE și NATO, fie speră să adere, și unde guvernele atente la bugete se orientează tot mai mult spre companii chineze cu prețuri accesibile și subvenționate de stat, relatează Europa Liberă citată de Rador Radio România.
Deși în majoritatea țărilor nu sunt disponibile baze de date naționale despre camere de supraveghere, date existente și relatări RFE/RL arată că Dahua și Hikvision – două companii chinezești deținute parțial de stat – domină piețele din Ungaria, Serbia, România, Moldova, Ucraina, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Bulgaria și Georgia.
„Cea mai mare diferență dintre aceste firme (chinezești) și altele este că alte companii nu au un catalog așa de mare de vulnerabilități care pot fi exploatate”, a spus RFE/RL Conor Healy, director de cercetare guvernamentală la IPVM, o firmă de cercetări specializată în dispozitive de supraveghere. „În mod fundamental, securitatea se referă la planificarea în vederea unor amenințări ipotetice, iar guvernele și organizațiile de securitate naționale trebuie să se concentreze pe asta.”
Relatările RFE/RL arată că în ciuda atenției sporite acordate în capitalele occidentale supra-dependenței de tehnologie chineză în infrastructura importantă, camerele Dahua și Hikvision se folosesc de asemenea în locații sensibile, inclusiv baze militare în România și sediile poliției speciale în Ungaria, ceea ce, potrivit experților, expune asemenea instituții la atacurile hackerilor și adversari din străinătate.
În vreme ce țări ca SUA, Marea Britanie și Australia au pus cele două firme pe liste negre, în Europa nu există asemenea interdicții. Dar pe fondul unei vizite importante în Europa a liderului chinez Xi Jinping, începută pe 5 mai și al scandalurilor de spionaj chinez pe continent, ca și al unor măsuri UE împotriva practicilor comerciale chineze, capul de pod al celor două companii în Europa reprezintă un alt posibil punct de ruptură.
„Am văzut discuțiile evoluând în timp în țări ca SUA, și ducând la interdicții, dar nu este limpede încotro pe ce cale vor merge țările Europene”, a mai spus Healy.
Ungaria
Nu există cifre oficiale pentru numărul de camere de supraveghere de fabricație chinezească achiziționate de Ungaria, nici despre în ce măsură se folosește tehnologia de recunoaștere facială chineză.
Dar potrivit Shodan, un motor de căutare pentru dispozitive conectate la internet, în Ungaria funcționează 3.567 de dispozitive Dahua și 18.166 de dispozitive Hikvision.
Potrivit site-ului de știri maghiar Atlatszo, poliția națională a Ungariei a încheiat primele contracte cu Dahua în 2017, semnând contracte pentru a utiliza camerele și software-ul companiei în poliția de frontieră și în sistemul administrativ al poliției
Datele compilate din Sistemul de Achiziții Publice Electrice din Ungaria arată că mai multe universități și Academia de Știință ungară au achiziționat produse Hikvision. Mai multe administrații locale, precum și unitățile anti-revoltă din Ungaria folosesc și ele camerele de supraveghere ale companiei chineze.
În unele cazuri, însă, utilizarea produselor chinezești a fost interzisă. Într-un caz din 2023, producătorul german de arme Rheinmetall a blocat utilizarea camerelor chinezești la fabrica sa din vestul Ungariei.
Cu toate acestea, utilizarea echipamentului pare că va crește, mai ales pe măsură ce legăturile dintre Budapesta și Beijing se adâncesc sub conducerea premierului maghiar Viktor Orban.
În februarie, Ungaria a semnat un acord de securitate cu China pentru a spori cooperarea dintre instituțiile de forță din cele două țări. Acordul ar putea prevedea patrule de poliție chineză în unele zone din Budapesta, care găzduiește cea mai mare diasporă chineză din Europa Centrală. Nu este clar cum vor fi împărtășite datele și accesul la camere între oficialii maghiari și chinezi, dar mișcarea a stârnit îngrijorare la Bruxelles și printre activiștii chinezi din străinătate.
Ucraina
Sute de mii de camere Dahua și Hikvision au fost instalate în toată Ucraina, conform datelor compilate de baza de date ImportGenius, partajată cu RFE/RL.
Oamenii legii ucraineni și firmele private au achiziționat un număr mare de camere de supraveghere fabricate în China. Potrivit ImportGenius, compania ucraineană Trading House of Video Surveillance Systems este cel mai mare cumpărător de camere Dahua și alte echipamente. Datele arată că a achiziționat peste un milion de dispozitive de supraveghere video - care includ camere de supraveghere, dispozitive de termoviziune, interfoane și alte echipamente cu camere - din 2016 până în 2023.
Cifrele ImportGenius arată, de asemenea, că un grup de companii ucrainene care lucrează direct cu Hikvision au importat un număr similar de dispozitive de supraveghere video în aceeași perioadă.
Dar cu privire la camerele Dahua și Hikvision au apărut și îngrijorări de securitate.
În ianuarie, Serviciul de Securitate de Stat al Ucrainei (SBU) a susținut că serviciile de informații ruse au „spart” două camere de supraveghere la Kiev înaintea lansării unei rachete rusești asupra capitalei ucrainene, într-o lovitură care a ucis cel puțin trei persoane.
Un oficial ucrainean care a vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității subiectului a declarat pentru Schemes, unitatea de investigație a Serviciului ucrainean al RFE/RL, că una dintre camere a fost produsă de Hikvision, fiind instalată în 2016.
Moldova
În ultimii cinci ani, Moldova a achiziționat mii de camere de supraveghere chineze pentru poliție, armată și serviciul diplomatic, potrivit datelor privind achizițiile publice, dar numărul exact rămâne neclar.
Moldova nu are o bază de date publică pentru câte camere de supraveghere operează. Dar cifrele de la Shodan indică 15.133 de camere Hikvision și 4.177 de camere Dahua.
Portalul de achiziții publice din Moldova, achizitii.md, arată că în perioada 2018-2023 au fost achiziționate peste 7.210 de camere Dahua și Hikvision. Printre principalii cumpărători s-au numărat organe de securitate precum poliția și Regimentul de Aviație „Decebal” din subordinea Ministerului Apărării, precum și Ministerul Muncii, Ministerul Afacerilor Externe și Banca Națională.
În sistemul de transport public și-au făcut loc și camerele de fabricație chinezească. Troleibuze din capitală sunt echipate cu camere Dahua. Administrația Națională a Penitenciarelor a apelat și la cei doi producători, achiziționând și instalând peste 800 de camere chinezești în unitățile sale între 2018 și 2023.
Comisia Electorală Centrală a Moldovei a achiziționat, de asemenea, 2.300 de camere de supraveghere după alegerile parlamentare din 2019 din țară. Datele privind achizițiile arată că lotul a fost achiziționat de la o companie numită Rapid Link, un distribuitor autorizat al Hikvision.
Serbia
Cifrele vamale sârbești nu specifică importul de camere de supraveghere fabricate în China, dar datele din ultimii cinci ani arată o creștere constantă a numărului de camere achiziționate în acea perioadă. Numai în 2023, Belgradul a cheltuit aproximativ 5,8 milioane de dolari pentru achiziționarea de camere.
Majoritatea camerelor din țară sunt cumpărate de companii private, care apoi le vând autorităților locale. Altele sunt vândute prin licitații de stat.
Potrivit unei investigații RFE/RL din 2023, peste 40 de municipalități și orașe din Serbia - aproape o treime din administrațiile locale din țară - au sisteme publice de supraveghere video și monitorizare a traficului cumpărate de la Dahua, Hikvision sau de la alți producători chinezi. Această creștere a avut loc în ultimii cinci ani și a costat aproximativ 32 milioane de dolari.
Echipamentul a fost vândut municipalităților de Macchina Security, o firmă dubioasă din Belgrad care importă tehnologie chineză în țara balcanică și a câștigat contracte în ultimii câțiva ani.
Potrivit documentelor obținute de RFE/RL, guvernul sârb a achiziționat 15 tipuri diferite de camere, de la producători din Polonia, Australia, Statele Unite ale Americii, Italia, Slovacia, Ungaria și de la o companie locală sârbă. Dar Belgradul pare să fi cumpărat mai multe camere de la Dahua în comparație cu alte companii.
Potrivit documentelor obținute de RFE/RL prin solicitări de informație, 10 din cele 42 de municipii și orașe chestionate au cumpărat camere cu tehnologie de recunoaștere facială. Aceasta este o chestiune disputată în Serbia, unde guvernul a încercat de mai multe ori să promoveze legislație care i-ar da dreptul de a utiliza pe scară mai largă tehnologia de recunoaștere facială în public.
Serbia a instalat în ultimii ani peste 1.000 de camere de supraveghere cu capacități de recunoaștere facială produse de compania Huawei, din China.
Instalarea camerelor la Belgrad a fost controversată, deoarece Serbia nu are legi adecvate privind confidențialitatea datelor pentru a procesa informațiile biometrice preluate din înregistrările de recunoaștere facială. O investigație RFE/RL din 2022 a constatat că oficialii sârbi folosesc deja tehnologia chineză pentru a urmări activiști și protestatari, mărind îngrijorarea că echipamentele de supraveghere mai avansate fabricate de chinezi ar putea fi folosite în mod abuziv.
Bosnia și Herțegovina
Bosnia-Herțegovina, stat împărțit în entități naționale și mai multe entități de nivel inferior, nu are o bază de date la nivel național. Dar datele de la ministerele locale, orașe și municipalități arată utilizarea tot mai mare a camerelor de supraveghere în ultimii ani.
Potrivit datelor de la Administrația pentru Impozitare Indirectă din Bosnia-Herțegovina, importul de aparate capabile de înregistrare din China a crescut în ultimii cinci ani. Datele privind achizițiile de stat arată o creștere a importurilor - de la 3,4 milioane de dolari în 2018 la 5,4 milioane de dolari în 2023.
Ministerul de Interne al Republicii Srpska, entitate predominant sârbă a țării, a declarat pentru RFE/RL că numai în 2023 au fost achiziționate 139 de camere de la Dahua, cu un preț total de 47.000 de dolari. Banja Luka, capitala entității, găzduiește și un proiect de „oraș inteligent” care a instalat deja 265 din cele 325 de camere Dahua pe care le planificase.
În cea mai mare parte a Federației bosniace și croate din Bosnia și Herțegovina, care este formată din 10 guverne cantonale, datele sunt un mozaic opac.
Ministerul de Interne din Cantonul 10 a declarat pentru RFE/RL că a achiziționat doar trei camere Hikvision în 2023. Alte organisme guvernamentale, precum Ministerul de Interne al Cantonului Bosnia-Podrinje, au declarat că nu au informații despre țara de origine a achizițiilor.
Ministerul de Interne de la Sarajevo spune că în ultimii cinci ani a achiziționat doar două camere de la producătorii chinezi, fără să spună de la ce companie.
Ministerul de Interne a subliniat că poliția din Sarajevo, în conformitate cu legea, poate avea acces la camerele care sunt instalate în zone publice de către alte instituții guvernamentale.
Poliția de frontieră din Bosnia a declarat pentru RFE/RL că nu a achiziționat niciun fel de echipament chinez.
Kosovo
Ca și în multe alte țări, datele vamale kosovare nu fac distincție între diferitele companii și tipuri de camere. Dar camerele de supraveghere sunt utilizate pe scară largă în capitala Priștina.
Într-un tur recent al Priștinei, un reporter RFE/RL a observat mai multe camere Dahua și Hikvision instalate în piețele orașului, precum și pe clădirile guvernamentale, inclusiv Procuratura de Stat, Ministerul Comerțului și Ministerul Sănătății. Oficialii kosovari au confirmat pentru RFE/RL că aparatele de pe clădirile guvernamentale au fost achiziționate în 2020 și 2021.
Complicând și mai multe efortul de a investiga situația, autoritățile din regiunile țării dominate de sârbi au semnat acorduri pentru a importa echipamente Dahua și Hikvision din Serbia.
Tranzacțiile sunt în afara controlului Priștinei și o investigație RFE/RL din 2022 a constatat că echipamente de supraveghere Dahua în valoare de zeci de mii de dolari au fost achiziționate pentru școli dintr-o autoritate interimară predominant sârbă din sud-estul Kosovo. Documentele pentru acord afirmă că un birou guvernamental sârb pentru relațiile cu Kosovo a fost cel care a oferit finanțarea.
România
Nu există o bază de date centrală în România, dar sondajele din domeniu și portalurile de achiziții publice arată că utilizarea camerelor de supraveghere fabricate în China se extinde. Unele au fost chiar instalate în instituții cu grad ridicat de securitate.
Potrivit unui raport global al industriei de supraveghere din 2021, în România existau 189.452 de camere Dahua și Hikvision active, ceea ce plasează țara din UE și NATO pe locul opt în lume.
O investigație recentă a RFE/RL a mai constatat că echipamentele de supraveghere produse de Hikvision și Dahua sunt folosite în cel puțin 28 de obiective militare din țară. Echipamentul este folosit și de sute de alte instituții publice implicate în securitatea națională.
RFE/RL a mai constatat că camerele Hikvision erau folosite la baza militară din Deveselu, care găzduiește sistemul NATO Aegis Ashore, sistem de apărare antirachetă de la sol.
Oficialii români și-au apărat deciziile de utilizare a camerelor de fabricație chinezească, spunând că acestea se încadrează în parametrii achizițiilor guvernamentale pentru echipamente noi și că toate camerele sunt ținute offline pentru a preveni unele dintre riscurile de securitate întâlnite în tehnologia Dahua și Hikvision.
Totuși, experții au declarat pentru RFE/RL că hackerii mai avansați ar putea în continuare să obțină acces și că au existat exemple recente de grupuri de piratare care au accesat sisteme de camere închise prin piratarea online a sistemului de operare al unui computer, fiind capabile să se infiltreze apoi în rețelele offline.
Bulgaria
Deși camerele Dahua și Hikvision pot fi văzute în diferite locuri din capitala Sofia, inclusiv pe clădirile guvernamentale, guvernul bulgar nu a publicat cifre privind numărul de camere utilizate și nu a răspuns solicitărilor de comentarii ale RFE/RL.
Cea mai mare achiziție publică pentru echipamente de acest fel se centrează pe un contract din 2018 cu un consorțiu de companii pentru achiziționarea de camere Hikvision și tehnologie afiliată în valoare de 45 de milioane de dolari, pentru instalarea unui total de 4.300 de camere în autobuze, tramvaie și troleibuze în Sofia.
Supravegherea video din sistemul de transport public a fost lansată în 2020. Ea s-a confruntat cu critici publice din partea activiștilor pentru dreptul la viață privată, din cauza temerilor că înregistrările ar putea fi accesate de grupurile criminale organizate sau de hackeri.
Georgia
Aproape 80% dintre camerele instalate în țară provin de la Hikvision și Dahua, potrivit unei analize a Serviciului Georgian al RFE/RL, bazată pe date vamale, cifre de achiziții și relatări proprii.
Numărul exact de camere chinezești din Georgia este greu de calculat. Datele vamale disponibile pentru toate importurile de camere arată o creștere puternică în ultimii cinci ani. Numai în 2023, Georgia a achiziționat peste 10.000 de camere, comparativ cu mai puțin de 1.000 de unități în 2020.
O mare parte din aceste importuri pare să fi fost cumpărată de instituțiile ordinii publice din Georgia. Datele privind achizițiile guvernamentale și cifrele vamale verificate de Serviciul Georgian al RFE/RL arată că forțele de poliție ale țării operează peste 7.379 de camere de supraveghere la nivel național, aproape toate fiind produse de Dahua, Hikvision sau de un alt producător chinez.
Scris de Reid Standish, cu contribuții din partea RFE/RL Balkan Service: Meliha Kesmer, Doruntina Baliu, Mirjana Jevtovic și Natalija Jovanovic; RFE/RL Romanian Service: Ionuț Benea; Ivan Bedrov de la Serviciul bulgar al RFE/RL; Nastasia Arabuli de la Serviciul georgian al RFE/RL; Kyrylo Ovsianyi de la Serviciul ucrainean al RFE/RL; Adam Kertesz de la Serviciul maghiar al RFE/RL; și Denis Dermenji de la Serviciul moldovean al RFE/RL. Grafică de Ivan Gutterman.
