Premium
Baroul Bucureşti cere avocaţilor parlamentari să se unească pentru promovarea unei modificări legislative care este vehiculată de foarte mult timp de justiţiabili şi de practicienii în domeniu. Avocaţii vor ca hotărârile date de instanţele de judecată să fie pronunţate doar când există redactată şi motivarea.
Redactarea hotărârilor judecătoreşti în termenul legal este o problemă veche în justiţia din România. Din 2013, situaţia este monitorizată şi de Inspecţia Judiciară, care prezintă CSM rapoarte anuale. Numărul hotărârilor judecătoreşti redactate cu întârziere rămâne mare, atât în civil, cât şi în penal.
Problema redactării horărârilor judecătoreşti este una sistemică. Judecătorii reclamă în mod constant volumul mare de muncă. De altfel, în cele mai multe cazuri care ajung la judecata disciplinară în CSM se constată că au existat cauze obiective pentru care judecătorii au redactat cu întârziere hotărârile pronunţate. Au existat şi câteva cazuri în care s-au aplicat sancţiuni disciplinare pentru întârzieri nejustificate.
Dincolo de cauze obiective sau subiective, efectele acestui fenomen sunt devastatoare de cele mai multe ori. Justiţiabilii ajung să fie împiedicaţi să-şi valorifice drepturile tocmai de cei chemaţi să îi ajute în această valorificare.
Peste această realitate se suprapune iniţiativa de modificare a legii, în sensul pronunţării hotărârilor judecătoreşti doar la momentul la care motivarea este deja redactată. Doar că motivele care generează în prezent întârzieri în redactarea hotărârilor vor continua să existe, generând alte probleme. Odată cu modificarea legislativă, motivele de azi ale întârzierilor în redactare vor deveni motivele de mâine ale întârzierilor în pronunţarea hotărârilor. De unde procesele durează deja prea mult, se va ajunge la perioade şi mai lungi de aşteptare pentru justiţiabili, cu problemele suplimentare care se pot naşte din această situaţie.
Dacă modificarea propusă va viza doar domeniul penal, aşa cum s-a vehiculat în unele cercuri, lucrurile ar deveni şi mai complicate. Nu doar sub aspectul termenelelor de prescripţie afectate de amânarea pronunţărilor, ci şi sub aspect pur cantitativ: nu hotărârile din penal sunt în topul statisticilor judiciare, ci hotărârile civile, al căror număr este compleşitor în raport cu primele. Astfel, adevăratele soluţii ar trebui să vizeze cauzele întârzierilor, însă pentru remedierea acestor probleme nu există un panaceu sub forma unei simple iniţiative legislative.
____
CONTEXT: În prezent, potrivit art. 16 alin. (3) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, "Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori." Neredactarea în termenul legal a hotărârilor reprezintă abatere disciplinară, potrivit art. 99 din Legea 303/2004. Totuşi, sunt rare cazurile în care judecătorii au fost sancţionaţi pentru asemenea întârzeri. Hotărârea judecătorească este executorie de la momentul rămânerii definitive (pe fond) sau de la momentul pronunţării (în apel sau recurs), chiar dacă motivarea ajunge la cei vizaţi mult mai târziu. În intervalul dintre pronunţare şi motivare, cei vizaţi nu pot exercita căi extraordinare de atac şi nici nu se pot adresa CEDO.
