Cartea zilei: ‘Colonizatori în colonie’, de Ionuț Cojocaru

Istoricul și publicistul Ionuț Cojocaru a lansat recent volumul Colonizatori în colonie, cu o prefață de Ion Cristoiu și postfață de Cora Muntean, la Alexandria Publishing House, p. 506. Proiectul editorial cuprinde articolele publicate de autor pe platforma cristoiublog.ro, pe o perioadă de mai mulți ani.

În volum regăsim diverse subiecte abordate: de la educație, la diplomație, până la istorie, politică sau presă, Cojocaru nu ratează nimic. Iată câteva titluri: 100 de ani de Trianon în mandatul lui Klaus Iohannis, p. 321; De ce l-a reevaluat Trump pe Erdogan, p. 176; De procurori nici revoluțiile nu scapă, p. 51. Au fost publicate aproape 100 de articole.

Ce este interesant când citești este că îți dai seama cum dispar cu trecerea timpului politicienii din peisaj. Există nume la care face referire autorul, care astăzi au ieșit total din spațiul public, importanța lor fiind dată doar de funcția avută de la partid (cine mai vorbește azi de Monica Anisie sau Viorica Dăncilă?). Nu ar fi fost rău în acest context ca autorul să menționeze la finalul articolelor și data de publicare.

Părerea lui Ion Cristoiu despre volum

Ion Cristoiu, cel care a scris prefața acestui volum, susține că avem în față un adevărat „abecedar, o Carte de citire a Trecutului românesc”. Iată ce spune gazetarul: „Ionuț Cojocaru convocă și el Trecutul în folosul Prezentului. Mai întâi pentru a judeca prezentul din perspectiva Trecutului (p. 12)”. Trecutul trebuie să fie pentru Prezent o școală, mai punctează Cristoiu. „Ionuț Cojocaru nu propune politicienilor un Curs oarecare de Istorie a românilor, ci un curs axat pe lupta românilor pentru respectarea drepturilor lor istorice, un Curs menit a-i învăța pe politicieni despre importanța demnității naționale. Deși eu nu cred că politicienii noștri sunt slugi pe la uși străine, pentru că nu cunosc Istoria neamului, sunt de acord că n-ar strica acestor politicieni nu un Curs, e prea mult pentru mintea lor, ci un abecedar, o Carte de citire despre Trecutul românesc.” (p. 18).

Și, ca să ne dăm seama de ce e bine să înțelegem că istoria e destul de predictibilă, îmi permit să menționez un titlu pus de Ionuț Cojocaru unui articol mai vechi, parcă premonitoriu pentru zilele noastre de război: Criminalul Putin (n. r.: acum a atacat Ucraina și e acuzat de crime de război), europeanul Erdogan (n. r.: se implică în medierea conflictului Rusia-Ucraina) și binefăcătorul Biden (n. r.: se implică activ în războiul din Ucraina, cu intenții declarate de pace), p. 496. Interesant, nu, ?

Cel mai mult însă mi-au plăcut articolele sale despre Turcia, despre care a scris intens, el fiind turcolog. Ele nu sunt simple știri, ci sunt analize complexe, autorul oferind cititorului și informații istorice. Iar pentru că are și aplecări spre publicistică, el nu ezită să pună și întrebări retorice. În 2016, așa cum se știe, a avut loc în Turcia o tentativă de lovitură de stat. Ce a făcut Recep Edogan după acel moment? Și-a fortificat poziția și a introdus diverse măsuri, pe care le putem compara și în România. Turcia a introdus atunci un decret de stare de urgență, iar autorul volumui explică toate implicațiile acelor momente istorice pentru Turcia (era cât pe ce să trăiască „live”, în Turcia, acele evenimente). Noi discutăm azi de „starea de criză” în România. Desigur, nu comparăm situația cu cea din Turcia, dar putem sesiza ce ar putea urma, când un stat devine tot mai autoritar, când introduce metode prin care forțează cenzura. Ascunse sub umbrela bunelor intenți, unele acțiuni guvernamentale ascund metode perfide de a bloca vocile incomode.

Explicația autorului

„În Colonizatori în Colonie am încercat cu argumente să demonstrez de ce nu evoluăm ca stat. Să găsesc rațiunile pentru care nu ne evidențiem în niciun domeniu existențial. Să explic de ce nu avem infrastructură demnă de un stat U.E., de ce nu avem o strategie militară demnă de un stat NATO, de ce Parteneriatul Strategic cu S.U.A. este doar într-un singur sens. De ce avem vize pentru S.U.A, de ce nu suntem în spațiul Schengen sau în zona Euro. Am explicat că suntem un stat în care ambasadorii își permit să premieze diferiți politicieni sau procurori. Am subliniat că ambasadorii își ies din atribuții și emit declarații politice, lucru care încalcă clar principiile Convenției de la Viena. (...) Am făcut o pledoarie pentru ISTORIE. Am explicat cât de importantă este cunoașterea acestei materii pentru clasa politică. Cât de important e să te cunoști ca individ, ca individ ce-ți este dată calitatea de cetățean de această țară. Și cât de penibil este să nu te cunoști, să nu-și cunoști țara pe care ....din păcate o reprezinți. (...) Acest volum subliniază o concluzie importantă: dacă nu alegem OAMENI pregătiți, oameni cu simț patriotic și moralitate, și peste zeci de ani, ne vor da de gândit aceleași probleme!”, a declarat Ionuț Cojocaru.

Aplecarea lui Ionuț Cojocaru pentru Turcia nu este una întâmplătoare. El este licențiat în istorie, iar în 2011 a devenit doctor, cu o teză despre relațiile româno-turce în perioada interbelică. De asemenea, el este și conferențiar universitar. Și, ca să înțelegem mai bine specializarea sa, redăm mai jos o listă cu volumele deja publicate de autor: Balcanii vol. I, București, Editura Glasul Istoriei, 2020, 303 p., Prin noi înșine! O istorie a partidului national liberal, Onești, Editura Magic Print, 2019, 333 p., Ion I. C. Brătianu – activitatea politică, Iaşi, Editura Tipo Moldova, 323 p. (România – Marea Unire 1918 – 2018, 100 de cărţi), Clubul din inima mea “CSA” Steaua Bucureşti, Laurenţiu Roşu, Memorii, Bucureşti, Editura Stefadina, 184 p., Ion I. C. Brătianu, Editura Enciclopedică, București, 2017, Ioan Scurtu, Ionuț Cojocaru, 324 p., Turcia de la Atatürk la Erdoğan, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2016, 229 p., South-East European Diplomacy. 100 Years Since the Balkan Wars, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, Ianuarie 2015, Ed. Ionuț Cojocaru, Abidin Temizer, 314 p., România și Turcia actori importanți în sistemul de relații interbelice (1918-1940), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014, 230 p., România și Turcia actori importanți în sistemul de relații interbelice (1918-1940), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014, 230 p. E- book, România-Turcia 1923-1938. Documente vol I, Editor, Editura Cavaliotti, Bucureşti, 2011, 378 p.