Premium
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 ianuarie 2023 au fost de 56,067 miliarde euro, faţă de 52,305 miliarde euro la 31 decembrie 2022, a anunțat miercuri BNR.
La 31 ianuarie 2023, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 50.202 milioane euro, față de 46.636 milioane euro la 31 decembrie 2022.
În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni:
• Intrări de 4.754 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor denominate în dolari americani în valoare nominală netă de aproximativ 3.753 milioane dolari americani); alimentarea contului Comisiei Europene și altele;
• Ieşiri de 1.188 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele.
Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 5.865 milioane euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 ianuarie 2023 au fost de 56,067 miliarde euro, faţă de 52,305 miliarde euro la 31 decembrie 2022.
Plăţile scadente în luna februarie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 648 milioane euro.
Ce țări au cumpărat cantități mari de aur anul trecut
Datele publicate de Consiliul Mondial al Aurului (WGC) arată că, la finalul anului trecut, Rusia și China au fost unii dintre cei mai mari cumpărători de aur și că unele națiuni sunt tot mai dornice să își diversifice rezervele pentru a nu depinde atât de mult de valuta în dolari.
Potrivit WGC, cererea pentru acest metal prețios a întrecut orice valoare anuală raportată în ultimii 55 de ani. Goana după aur a băncilor centrale „ar sugera că situația geopolitică este una de neîncredere, îndoială și incertitudine” după ce SUA și aliații ei au înghețat rezervele în dolari ale Rusiei, a spus Adrian Ash, șeful departamentului de cercetare al BullionVault, o platformă digitală pentru tranzacțiile cu aur, scrie Financial Times.
În noiembrie 2022, instituțiile financiare ale lumii au cumpărat în total 673 de tone de aur, în timp ce doar în al treilea trimestru al anului băncile centrale au cumpărat aproape 400 de tone – cel mai accelerat ritm de cumpărare pe parcursul a trei luni consecutive de când a început monitorizarea trimestrială, în anul 2000.
Liderul cumpărăturilor în aur din cel de-al treilea trimestru a fost Turcia, care a cumpărat 31 de tone, aurul reprezentând acum 29% din rezervele totale ale țării.
Uzbekistanul s-a clasat pe locul doi, cu 26 de tone, în timp ce pentru țara de pe locul trei, Qatar, iulie a fost luna în care a achiziționat cea mai mare cantitate de aur din 1967 și până în prezent.
Pe de altă parte, și băncile centrale din Rusia și China achiziționează tot mai mult aur, ceea ce indică o reticență în creștere a țărilor din afara Occidentului de a se baza pe rezervele în dolari.
Pentru Rusia, sancțiunile au creat probleme grave pentru exportul de aur al industriei miniere – cea mai mare din lume după China.
Rusia produce în jur de 300 de tone de aur în fiecare an, dar are o piață internă de doar 50 de tone, potrivit MKS PAMP.
În același timp, guvernele occidentale au înghețat 300 de miliarde de dolari din rezervele de valută ale Rusiei prin impunerea de sancțiuni.
