CCR face istorie. Rastoarna o decizie definitiva a ICCJ

Doi procurori din Bicaz au fost exclusi din magistratura in urma unor abateri disciplinare grave. Hotararea CSM a fost definitivata printr-o decizie a ICCJ. Insa in urma unei sesizari a Curtii Constitutionale, s-a constatat ca celor doi magistrați le-a fost încălcat accesul liber la justiție prevăzut de articolul 21 din Constituție, prin faptul că nu li s-a permis atacarea deciziei de excludere din magistratură, într-un proces distinct de cel în care se judecau abaterile disciplinare. Drept urmare, Daniela Olteanu și Mihai Vlad Budăi trebuie reîncadrați la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz, iar procesul de excludere din magistratură trebuie reluat.

Scandalul in urma caria cei doi procurori au fost exclusi din magistratura incepe in 2013, cand Daniela Olteanu isi reclama seful, prim-procurorul Darie Mugurel, la CSM si la Parchetul General pentru hartuire sexuala. Aceasta denunta nu doar avansurile pe care prim-procurorul i le-ar fi facut, ci si faptul ca acesta ii persecuta si hartuia sotul, nimeni altul decat Vlad Budai. Daniela Olteanu sustine ca din aceasta cauza a fost nevoita sa divorteze pentru a-l scapa pe sot de presiunile prim-procurorului. Mai mult, ea precizeaza ca din cauza stresului acestei situatii in care a fost pusa, a pierdut si o sarcina.

Citeste si: DNA îi mai dă o lovitură milionarului Remus Truică

Iata ce reclama procuroarea, potrivit Puterea.ro: „un comportament direct de amenințare, constrângere, umilire și intimidare, atât în ceea ce mă privește pe mine, dar, în special, pe soțul meu”. (...) Darie Mugurel a emis adrese la organele de cercetare penală a căror activitate o supraveghez, potrivit ordinelor de serviciu, pentru a verifica prezența mea la sediile acestora, dar și a soțului meu, deși fusese înștiințat despre efectuarea activității, în scopul de a ne crea un tratament represiv și umilitor; în același context, în luna iunie 2013, a întocmit «note» telefonice cu lucrătorii I.J.J. Neamt din cadrul punctului de control acces persoane la Judecătoria Bicaz, privind prezența soțului meu – procuror Budai Mihai Vlad la sediul instanței, în timp ce acesta asigura, în condițiile legii, participarea, ca procuror de ședință, la judecarea cauzelor penale, tot în scopul creării unui tratament degradant, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Citește și: Nici în filme nu e așa: Cum sunt filați șpăgarii cu greutate din România

Deși la numirea mea în funcție de procuror, la parchetul Bicaz, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere împrejurarea căsătoriei mele cu un procuror, din cadrul aceluiași Parchet, legea neprevăzând vreo incompatibilitate, în acest sens, prim-procurorul Darie a reclamat, în permanență, chiar și parchetelor ierarhic superioare, așa-zisa «incompatibilitate» legală în care ne aflam, incompatibilitate ce ar aduce atingere bunei desfășurări a activității Parchetului, deși a avizat pozitiv delegarea/transferul celorlalți procurori cu funcție de execuție, numiți în cadrul Parchetului (procuror Gordan Constantin Sorin, procuror Sofronia S.), aceasta, evident, în scopul de a ne aduce pe mine și pe soțul meu în situații de incompatibilitate legală și de a reclama statutul nostru marital ca fiind o împrejurare de natură a afecta activitatea unității de Parchet. În acest context, mi s-a cerut sa divorțez, în caz contrar, soțul meu urmând a fi mutat la un alt Parchet, chiar și prin aplicarea unei sancțiuni disciplinare. Arăt că sunt căsătorită cu procurorul Budai Mihai Vlad, din anul 2006, iar astfel de «incompatibilități» nu au fost reclamate, de la data numirii mele în funcția de procuror (02.03.2009) până la numirea prim-procurorului Darie ca manager al Parchetului. În același context, al discriminării/hărțuirii materializate, contrar planificării inițiale, prim-procurorul Darie i-a dispus soțului meu, printr-o anexă la ordin, întocmită ulterior, fără consultarea procurorilor cu funcție de execuție, să asigure participarea la ședințele de judecată ale Judecătoriei Bicaz, programate în ziua de vineri a fiecărei săptămâni, deși, prin ordin de serviciu pe unitate, participarea, în ziua de vineri, trebuia asigurata de prim-procurorul Darie. (...) Mai mult, l-a căutat pe soțul meu cu jandarmii, la instanță, pentru a se asigura de prezenta lui în sediul acesteia, și de împrejurarea că nu va fi «deranjat» în persistenta sa de a obține de la mine, satisfacții pe teme sexuale. Datorită hărțuirii exercitate de prim-procurorul Darie și presiunilor psihice la care am fost supusă mi-a fost afectata grav starea de sănătate dar și statutul familial, fiind nevoită, contrar dorinței mele și a soțului meu, să întrerup, la sfatul medicului, starea de sarcină, datorată iminenței pierderii acesteia, cauzată de stres”.

CSM respinge plangerea procurorei si ii exclude pe cei doi din magistratura

In vara lui 2014 CSM respinge plangerea Danielei Olteanu, insa o admite pe cea a prim-procurorului Darie Mugurel.

În luna noiembrie 2014, CSM a emis decizie, prin care atât procurorul Budăi, cât și fosta sa soție au fost excluși din magistratură. Hotărârea pronunţată de Secţia pentru procurori a fost atacată cu recurs, la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în luna iunie 2015, instanța supremă a confirmat decizia anterioară, Budăi și Olteanu devenind „civili”. Cei doi au fost găsiţi vinovaţi de abateri grave, constând în „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente şi exercitarea funcţiei cu rea-credinţă”. Decizia a fost confirmata si de ICCJ.

CCR scrie istorie si anuleaza decizia ICCJ

„Având în vedere cele arătate, Curtea urmează să admită excepția de neconstituționalitate și să constate că dispozițiile art.52 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale numai în măsura în care permit atacarea separată a hotărârii prin care se dispune suspendarea din funcție a magistratului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare. În aceste condiții, legiuitorul, în temeiul art.147 alin.(1) din Constituție, are obligația să pună de acord art.52 alin.(1) din Legea nr.317/2004 cu dispozițiile Constituției constatate a fi încălcate prin prezenta decizie și să procedeze, totodată, la detalierea reglementării constituționale. Până la adoptarea soluției legislative corespunzătoare, Curtea, ca o consecință a prezentei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate, constată că Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să aplice în mod direct art.21 și art.134 alin.(3) din Constituție în privința hotărârilor date de Consiliul Superior al Magistraturii în temeiul art.52 alin.(1) din Legea nr.317/2004 [a se vedea mutatis mutandis Decizia nr.186 din 18 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.213 din 16 mai 2000]. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit. d) și al art.147 alin.(4) din Constituție, al art.1—3, al art.11 alin.(1) lit. A.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniela Olteanu și Mihai Vlad Budăi în Dosarul în nr.3.474/1/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție — Completul de 5 judecători și constată că dispozițiile art.52 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale numai în măsura în care permit atacarea separată a hotărârii prin care se dispune suspendarea din funcție a magistratului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare. Definitivă și general obligatorie”.