Premium
Reducea tva-ului de la 24% la 19% în două etape și amânarea eliminării taxei de 7 eurocenți pe litrul de carburant reprezintă un compromis politic ca urmare a prestației jalnice a ministrului de Finanțe Eugen Teodorovici la întâlnirea din 20 august 2015 a partidelor parlamentare. Din păcate Guvernul Ponta a dovedit încă o dată că nu este capabil să implementeze în mod eficient măsurile de relaxare fiscală cuprinse în noul Cod Fiscal.
La întâlnirea din 20 august 2015 a partidelor parlamentare ministrul de Finanțe nu a reușit să prezinte nici o măsură complementară pentru asigurarea sustenabilității măsurilor de relaxare fiscală cuprinse în noul Cod Fiscal. Singura soluție în opinia ministrului de Finanțe în asigurarea sustenabilității acestor măsuri o reprezintă creșterea deficitului bugetar. Este grav că ministrul de Finanțe nu știe că majorarea deficitului bugetar reprezintă consecința reducerii impozitelor și taxelor sau majorarea cheltuielilor publice.
Toate măsurile de relaxare fiscală și de creștere a salariilor bugetarilor anunțate de Guvernul Ponta nu se bazează pe o fundamentare bugetara doar pe un exercițiu de imagine. Dacă Victor Ponta mai rămâne în fruntea Guvernului va lăsa România instabilă din punct de vedere macroeconomic, cu un deficit excesiv și cu o credibilitate redusă în fața investitorilor și creditorilor României. Sperăm ca Victor Ponta să nu dea foc la casă cât mai stă în fruntea Guvernului.
Victor Ponta și ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici trebuie să le spună românilor că orice creștere a deficitului bugetar are consecință contractarea de noi împrumuturi a căror dobânzi trebuie achitate din noile impozitele pe care le plătesc în calitate de contribuabili. Mai mult decât atât atunci când o țară aplică o politică de consum pe datorie așa cum ne propune Victor Ponta este posibil ca țara respectivă să își piardă credibilitatea pe piețele financiare. Consecința pierderii credibilității pe piețele financiare o reprezintă imposibilitatea finanțării deficitului bugetar. România a trecut prin această situație în 2008 pe timpul guvernării Tăriceanu când din cauza pierderii credibilității pe piețele financiare nu mai putea obține împrumuturi nici măcar de la băncile de pe teritoriul României. În perioada 2009 România pentru a își câștiga credibilitatea pe piețele financiare a trebuit să implementeze un pachet de măsuri financiare cu asistența FMI care a produs efecte pozitive dar a avut și unele consecințe asupra românilor ca urmare a ajustărilor cheltuielilor bugetare. România a reușit să își câștige credibilitatea pe piețele financiare prin obținerea de împrumuturi pe termen lung de pe piețele europene în 2011 și de pe piețele Statelor Unite în ianuarie 2012. De această credibilitate beneficiază din plin și Guvernul Ponta dar este pe cale să o piardă ca urmare a politicii fiscal-bugetare pe care vrea să o aplice în această perioadă.
Sper că Victor Ponta a înțeles mesajul dat de partidele politice care au semnat acordul pe Codul Fiscal în 20 august 2015 și anume asigurarea sustenabilității deficitului bugetar, consolidarea credibilității pe piețele financiare și menținerea relațiilor bune ale Românei cu organismele financiare internaționale.
