Premium
În graba lor de a face Opoziție, liberalii au oferit Guvernului Grindeanu tocmai instrumentele necesare pentru a veni cu reglementări inclusiv în domeniul legilor organice. În urma respingerii sesizării PNL de către CCR, noul Executiv se află în postura, mai mult decât fericită, de a avea atât pâinea, cât și cuțitul, în lipsa parlamentarilor plecați la bronzat în țările calde. Cu alte cuvinte, Grindeanu și Cabinetul său pot emite în același timp, pe perioada vacanței parlamentare, atât ordonanțe simple, cât și ordonanțe de urgență, o situație nemaiîntâlnită până acum, cu posibile consecințe negative.
Vezi și: Alina Bica DETONEAZĂ un SECRET al serviciilor: Cazul care a făcut SCANDAL în mandatul lui Băsescu
Totul a devenit realitate după ce CCR a decis ieri că Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare este constituţională. Judecătorii au respins astfel argumentele liberalilor care au reclamat atât faptul că PSD a trecut legea pe repede-nainte, ceea ce nu ar fi permis Opoziţiei să o amendeze, dar mai ales că noua majoritate parlamentară, prin legea de abilitare, a oferit Guvernului posibilitatea să modifice chiar şi legi organice – Legea educaţiei, spre exemplu -, practică interzisă de Constituţie.
La prima vedere, Guvernul a primit dreptul de a emite doar ordonanţe simple în timpul vacanţei parlamentare ce ține până la finele lunii în curs. Doar că abilitarea și competențele Guvernului nu se opresc doar aici.
Prevăzători, social-democrații au luat în calcul și varianta unei eventuale decizii a CCR în favoarea sesizării liberalilor și, folosind drept pretext blocajul activității Guvernului prin demersul liberal, au convocat Parlamentul într-o sesiune extraordinară pe întreaga durată a vacanţei parlamentare. Cel puțin pe hârtie, deoarece prin Parlament, pe durata vacanței, nu vor putea fi văzuți decât câțiva „speriați”, senatori și deputați.
Citeşte şi: Afirmaţii INCENDIARE ale lui Michelle Obama:'Mulţumesc, Barack, pentru că nu eşti un ratat' / VIDEO
Noua situație însă permite Executivului Grindeanu să emită ordonanţe de urgenţă, prin care poate fi modificată legislația cu caracter organic, cum ar fi cea electorală, cea de natură fiscală sau penală, în condițiile în care nimeni din noua majoritate nu a făcut un lucru ascuns din intenția de a modifica Codul Penal sau de a veni cu legea grațierii și amnistiei.
Potrivit aliniatului 5 al articolului 115 din Constituție, ordonanţele de urgenţă ce conţin prevederi de natura legii organice trebuie să fie aprobate cu majoritatea membrilor fiecărei Camere. Dacă în termen de 30 de zile de la depunerea spre aprobare a ordonanţei de urgenţă Camera sesizată nu se pronunţă, ordonanţa trece la cealaltă Cameră pentru a fi analizată în regim de urgenţă.
Ori legiferarea prin ordonanțe de urgență este un fel de tradiție parlamentară la noi. Este vorba mai ales de un mecanism funcţional, pus în mişcare de obicei cu asentimentul opoziţiei, mecanism menit să corecteze erorile sau lacunele legii, lucru dovedit de multe ori până acum prin absenţa unor reacţii negative evidente şi a sesizărilor de contencios constituţional în materie.
Dacă în privinţa ordonanţelor simple date de Guvern există limitarea adoptării numărului lor ca urmare a necesităţii unei legi de abilitare a Parlamentului şi a interzicerii adoptării lor în domeniul legilor organice, o asemenea limitare nu este prevăzută însă de alineatul 4 al articolului 115 din Constituţie, referitor la ordonanţele de urgenţă. Aşadar, dacă ordonanţele Guvernului se emit totdeauna în baza unei legi adoptate de către Parlament şi în domenii expres prevăzute în legea de abilitare, ordonanţele de urgenţă sunt emise ori de câte ori este necesar, dar numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, fiind necesară motivarea urgenţei.
Constituţionalitatea modificării legislaţiei cu caracter organic prin intermediul ordonanţelor guvernamentale sau prin ordonanţe de urgenţă este discutabilă, dar în măsura în care există un consens politic în spatele acestor demersuri de legiferare, ele vor fi considerate expresia unui consens politic tacit.
Vezi și: SURSE - 'Secretul' lui Liviu Dragnea care îl poate înfunda pe Florian Coldea
Delegarea legislativă extinsă s-a dovedit a fi o practică obişnuită şi a fost folosită cu succes pentru modificări considerate necesare în afara procedurilor parlamentare uzuale.
O analiză a situaţiei ordonanţelor de urgenţă emise de către guvernele din ultimii 20 de ani ne arată că cele mai multe ordonanţe de urgenţă au fost emise de către Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a adoptat 730 de ordonanţe de urgenţă în cei patru ani de guvernare, cu o medie de aproape 200 de ordonanţe de urgenţă pe an. La polul opus se află Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu, care în cei patru ani de guvernare a adoptat doar 19 ordonanţe de urgenţă.
Desigur, din punctul de vedere al principiilor constituţionale capitale, încredinţarea funcţiei de legiferare în materie electorală guvernului, chiar şi temporar, nu poate să constituie o soluţie favorabilă echilibrului politic. Dacă normele impuse de consensul democratic nu se bazează pe un acord ferm asupra regulilor competiţiei politice, delegarea legislativă în privinţa transformării voinţei electoratului în mandate poate genera abuzuri, sau cel puţin poate evoca un deficit de legitimitate, având în vedere că este evitată deliberarea parlamentară.
Citește și: Cel mai bun prieten al lui Sebastian Ghiță RUPE TĂCEREA: 'Urmează Luluța! Forță și curaj!'
Citește și: Traian Băsescu, prima reacție după SUSPENDAREA lui Coldea: Ce URMEAZĂ pentru Kovesi
Nu este de mirare astfel că, după ce au luat act de decizia CCR, liberalii au avertizat Guvernul Grindeanu să nu facă abuz de ordonanţe şi să lase Parlamentul să legifereze. „Ordonanţele simple sau de urgenţă trebuie să constituie excepţii, şi nu modalitatea de a transforma Parlamentul într-o anexă a actualului Guvern, fapt pe care tocmai actuala majoritate îl reclama în campania electorală“, susțin cei de la PNL.
