Premium
România, este, ca de o obicei, o prezență discretă la summit-ul UE-Turcia de la Bruxelles unde se discută măsuri pentru a opri sau, mai degrabă, încetini, fluxul de refugiați.
Draftul declarației comune ce ar urma să fie făcută după summit declară ruta Balcanică „închisă”, iar participanții își vor exprima, cel mai probabil, susținerea către țările care și-au închis granițele sau au limitat tranzitul (Macedonia, Austria, Croația, Slovenia și Ungaria), informează Associated Press.
Liderii europeni vor avea întâlniri cu prim-ministrul turc Ahmet Davutoglu. Declarația comună ar putea spune că va exista un proces care să asigure returnarea rapidă și pe scară largă a tutor migranților care nu au nevoie de protecție internațională.
Se speră că aceste măsuri vor ajuta Grecia care este din ce în ce mai nemulțumită de cooperarea colegilor europeni. După înțelegerea din septembrie, care prevedea relocarea a 160.000 de refugiați, mai puțin de 700 de oameni au fost redistribuiți în mod real între țările Europei, arată sursa citată.
Dincolo de închiderea rutei balcanice, se speră ca țările europene să ajute Grecia în procesarea refugiaților care se află deja pe teritoriul său, informează Reuters.
Totuși, Amnesty International, o organizație care militează pentru apărarea drepturilor omului, consideră că cooperarea cu Turcia este, de fapt, „o manevră periculoasă și deliberată pentru a folosi Turcia ca buffer în scopul ca (Europa) să evite responsabilitățile către persoanele care fug de război și persecuție”.
O problemă suplimentară în relația cu Turcia o constituie faptul că guvernul acestei țări a ocupat redacția principalului ziar de opoziție, ceea ce ridică din nou problema respectării drepturilor omului. Rămâne de văzut cum vor putea jongla liderii europeni între nevoia de a răspunde pozitiv cererilor Ankarei și nevoia de a nu părea că fac concesii imorale.
Problema se pune în mod deosebit de acut pentru Angela Merkel, care se confruntă cu alegeri regionale parțiale duminică.
O frontieră de oțel
Noua hotărâre privind stoparea migranților pare să fie susținută, de această dată, și de acțiuni practice. NATO a primit autorizație să intre în apele teritoriale grecești și turce pentru a culege informații care vor fi predate către autoritățile celor două țări și către agenția europeană a frontierelor, Frontex. În momentul în care fluxul de migrație ilegală va fi oprit, Europa și, în special, Germania, promit că vor prelua refugiați sirieni direct din taberele din Turcia, informează Reuters.
În plus, a fost anunțată folosirea unor drone care să poată supraveghea marea oferind imagini care nu pot fi captate prin satelit, informează Euractiv.
România la Summit
România este reprezentată la Bruxelles de către premierul Cioloș. Aceste nu a publicat mandatul său pe site-ul Guvernului, însă știm dintr-o declarație a președintelui Iohannis care sunt punctele majore ale acestuia.
"Aceste lucruri vor fi discutate, mandatul pe care l-am dat domnului Prim-ministru este foarte clar și se înscrie în logica pozițiilor noastre pe care le-am avut și până acum. Nu vreau să intru în foarte multe detalii, dar este clar că este nevoie de un control mult mai riguros al granițelor externe ale Uniunii Europene, este nevoie de colaborare și solidaritate la nivelul Uniunii Europene, este nevoie de măsuri ferme convenite de comun acord pentru a găsi soluții pentru fenomenul migraționist.", a spus președintele înainte să plece în Israel.
Citiți și: Klaus Iohannis a vorbit mult
În mai puțin fericita tradiție a comunicării publice românești, președintele nu a menționat care ar putea fi soluțiile sau cum s-ar manifesta colaborarea și solidaritatea.
