Cercetătorii sunt uimiți de o descoperire neobișnuită pe Marte. Ar putea fi o structură artificială?

Roverul Perseverance al NASA dezvăluie o nouă descoperire surprinzătoare pe Marte: o rocă în formă de gogoașă. Există posibilitatea ca aceasta să fie o structură artificială?

Imaginea cu roca a fost realizată de Remote Microscopic Imager (RMI), parte a instrumentului SuperCam, la o distanță de aproximativ 100 de metri de rover, la 22 iunie 2023 – a 832-a zi marțiană a misiunii.

Rocile cu forme ciudate sunt o caracteristică comună pe Marte și sunt rezultatul unor perioade îndelungate de eroziune, la fel ca pe Pământ, scrie gadgetreport.ro.

Cu toate acestea, condițiile de pe Marte împiedică eroziunea prin apă, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a alterării atmosferice este cauzată de vânt și de furtunile de praf.

Marte se confruntă cu furtuni localizate pe parcursul unui an marțian, care durează aproape de două ori mai mult decât un an pe Pământ (687 de zile terestre). Dar la fiecare câțiva ani (care coincide cu vara în emisfera sudică), Marte se confruntă cu o furtună globală de praf care va cuprinde întreaga planetă și poate dura luni de zile.

La fel ca roca „gogoașă cu jeleu” observată de roverul Opportunity în ianuarie 2014, este posibil ca această rocă specială să se fi format după ce o rocă mai mică (sau mai multe) s-a erodat în apropierea centrului său.

În jurul ei pot fi observate mai multe roci mai mici împrăștiate în jurul ei, care au o culoare similară, ceea ce sugerează o origine comună.

Laboratorul Jet Propulsion al NASA a distribuit imaginea pe pagina sa Photojournal și a început rapid să facă înconjurul rețelelor de socializare. Institutul SETI a intervenit pe Twitter, sugerând că piatra gogoașă „ar putea fi un meteorit mare alături de bucăți mai mici”.

Împreună cu predecesorii săi, Curiosity, Spirit și Opportunity, pe suprafața marțiană au fost descoperite de-a lungul anilor resturile mai multor impacturi de meteoriți. Datorită atmosferei subțiri a planetei Marte, este mai probabil ca meteoriții să lase fragmente la suprafață, iar craterele de impact sunt mai bine conservate din cauza lipsei precipitațiilor.

Roverul Perseverance funcționează pe Marte din 18 februarie 2021 și continuă să exploreze craterul Jezero – locul unde se afla un fost albie de lac. Roverul este ocupat cu colectarea de probe din evantaiul deltaic conservat, ceea ce indică faptul că apa curgătoare și sedimentele curgeau cândva în crater.

Analiza acestor eșantioane va contribui la clarificarea evoluției geologice și de mediu a planetei Marte și a posibilității ca viața să fi existat cândva acolo.