Premium
În timp ce în Franţa, nu mai departe de finalul lunii februarie s-a inaugurat linia de mare viteză care leagă nordul de sudul Franţei, în Romania statul neglijează complet domeniul feroviar. Şi nimic nu este mai elocvent pentru dezinteresul statului pentru transportul feroviar decât contraperformaţa pe care o reuşeşte CFR de a fi de 5 ani în continuu pe pierdere.
Compania de stat a reuşit din 2011 până în 2015 o pierdere cumulată de 945 de milioane de lei. În 2011, societatea de stat a înregistrat o pierdere de 93.452.745 lei; în 2012, pierderea a crescut la 405.086.569 lei; în 2013, CFR fost pe minus cu 262.919.371 lei, pierderea a continuat şi după ratarea privatizării, astfel că în 2014 CFR Marfă a fost pe minus cu 27.160.577 lei; pentru ca în 2015 pierderea să fie de 159.193.958 lei, la o cifră de afaceri de 775,9 milioane lei.
Pentru a înţelege mai bine dimensiunea problemelor operatorului de stat merită făcută o comparaţie cu situaţia companiilor private din punct de vedere al cifrei de afaceri-profitabilităţii-numărului de angajaţi în 2015, cînd au fost făcute publice rezultatele financiare. A doua companie ca mărime pe piaţă este Grup Feroviar Român a lui Gruia Stoica, cu o cifră de afaceri 731,3 milioane lei şi un profit de 2,1 milioane lei, cu 2613 angajaţi. De remarcat că GFR obţine o cifră de afaceri aproape egală cu a CFR Marfă, cu aproape de 3 ori mai puţini angajaţi. Unicom Tranzit este a treia companie ca mărime de pe piaţă cu un castig net de 10,2 milioane lei, la o cifră de afaceri de 260 milioane lei şi 902 angajaţi. A patra compania este operatorul german DB Schenker cu un profit de 2,4 milioane lei la o cifră de afaceri de 178,8 milioane şi cu 520 de angajaţi.
În acest context, merită văzută şi situaţia companiilor la care firma de stat este acţionar cum este cazul RailStock Company sau Rofersped. Rofersped este casa de expediţii la care CFR Marfă este acţionar cu 91,7%, iar RailStock Company este o companie de reparaţie şi închiriere a materialului rulant la care CFR marfă este acţionar minoritar cu 48,9%.
Railstock Company a fost una dintre iniţiativele cele mai intens discutate din piaţa de transport feroviar, opiniiile fiind împărţite, insa compania are profit si a adus si dividende CFR Marfa. Au existat, pe de o parte, voci care au criticat ideea asocierii CFR, pe de altă parte, opinii care susţineau că asocierea CFR Marfă a fost o formă de parteneriat public-privat care a adus în cele din urmă CFR Marfă câştig. Asta în condiţiile în care investiţia companiei de stat a constat în vagoane şi locomotive din „parcul rece”, adică care nu mai puteau fi folosite, fiind învechite sau defecte. În 2011, Rolling Stock a avut pierdere de 6,7 milioane lei, la o cifră de afaceri de 51,8 milioane lei; în 2012, Rolling Stock a trecut pe profit - 14,9 milioane lei; în 2013, cifra de afaceri a fost 53.5 milioane lei, cu un profit de 1.74 milioane lei; în 2014, cifra de afaceri a fost 62.2 milioane lei, cu profit de 14 milioane lei, iar în 2015, profitul operațional a fost 52.8 milioane lei, aproximativ 12 milioane de euro. În 2015, Rolling Stock Company a repartizat ca dividende, un profit în valoare de 23 milioane, din care CFR Marfă a primit 11.3 milioane lei, adică peste 2.5 milioane de euro.
In ultimii 5 ani, CFR Marfă are aproape un miliard de lei pierdere, în condiţiile în care numărul angajaţilor s-a redus de la 9145 în 2011, la 6324 de angajaţi în 2015. Deci CFR Marfă a tăiat aproape 2821 de locuri de muncă, adică 30% din totalul joburilor pe care le avea operatorul de stat. Să dai afară, direct sau indirect, o treime din angajaţi şi să continui să ai pierdere este o contraperformanţă pe care numai statul o poate explica. La momentul privatizării companiei, în 2013, când s-a discutat problema numărului supradimensionat de angajaţi ai CFR Marfă, una dintre condiţiile cu care statul a presat cel mai mult firmele interesate de privatizare a fost asumarea unui program de control al costurilor sociale şi de menţinere a forţei de muncă din CFR Marfă.
