Premium
Chiar dacă aproape 20% din viitorul guvern PSD (adică cinci din cei 28 de membri ai Guvernului) se va ocupa de relaţiile externe, prioritatea regimului Dragnea e una singură: includerea, de facto, în „Uniunea EuroAsiatică”. Direcţia este clară: spre un regim politic de tipul celui de la Moscova şi spre un protectorat sub umbrela nucleară a lui Putin. Mişcarea aceasta este logică, din perspectiva cleptocraţilor care conduc ţara, pentru că nimeni altcineva nu s-ar asocia cu o bandă de infractori. Acolo, la Moscova, este salvarea lor. Iar metodele cu care Putin distruge opoziţia, sunt preluate copy-paste de către PSD: societatea civilă este atacată prin hărţuirea, de către ANAF, a cetăţenilor care vor să sprijine ONG-urile, opoziţia parlamentară este, în mare parte, sub controlul lui Dragnea, iar poliţia şi jandarmeria sunt instrumente de represiune, nu instituţii care îi protejează pe cetăţeni de hoţi.
Despre această direcţie s-a mai scris, trist este că fraţii noştri din Republica Moldova sunt din nou trădaţi de către cei de la care aşteaptă salvarea, adică guvernanţii de la Bucureşti.
M-am uitat peste maculatura denumită „Program de guvernare”: despre relaţia cu Republica Moldova se spun numai banalităţi ieftine. În schimb, relaţia cu Federaţia Rusă beneficiază de un subcapitol foarte atent scris, în care se vorbeşte despre „pragmatism şi predictibilitate”. Capitolul despre Moldova este o umplutură de lozinci expirate. Capitolul despre Rusia este un mesaj atent scris către Putin.
Numirea în viitorul Guvern a unei armate de miniştri care vor gestiona relaţiile externe – vicepremier pentru parteneriate strategice, ministru de externe, ministru pentru fonduri europene, ministru delegat pentru afaceri europene, ministru delegat pentru românii de pretutindeni – este o tipică perdea de fum lansată de consultanţii israelieni ai lui Dragnea. O perdea de fum care ascunde distrugerea sistematică şi programată a relaţiilor cu partenerii strategici şi cu UE şi consolidarea, într-o primă etapă, a relaţiilor cu Ungaria şi Serbia – clienţii lui Putin – pentru ca, în timp, să se oficializeze şi legătura cu Moscova.
Fuga lui Ghiţă la Belgrad, faptul că Victor Ponta şi-a luat cetăţenie sârbă şi îl consultă pe premierul sârb socialist - care vizitează Moscova aproape la fel de des ca Igor Dodon - sau concubinajul cu regimul autoritar de la Budapesta, via UDMR, sunt fapte care trebuie privite în acest context. La fel şi faptul că, în 2017, nici un oficial de rang înalt din România – ministru de Externe, premier sau preşedintele României – nu a vizitat Chişinăul. Numirea unei incompetente ridicole – o doamnă care, prin 2009, credea că Suedia are preşedinte – în fruntea ministerului care se ocupă de românii de pretutindeni face parte din aceeaşi strategie: distrugerea programatică a relaţiei cu românii din Basarabia, Bucovina şi Serbia sau cu cei aflaţi la muncă în spaţiul UE.
Să nu ne facem iluzii: singura cale pentru a opri alunecarea României spre estul rusofil şi nedemocratic este să dăm jos regimul Dragnea. Pentru Republica Moldova, pentru fraţii noştri din Basarabia, fiecare zi în care România îi „uită” şi ei continuă să se afle în sfera de influenţă a Rusiei este o zi dramatică.
