EXIT - POLL CURS - Avangarde: Duminică, ora 23:00. Au mai ramas VEZI AICI
 
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cine cere ‘naționalizarea politicii externe’ a României

glob sah

Un europarlamentar român a cerut ”naționalizarea naționalizarea politicii externe a țării noastre, adică urmărirea cu tenacitate și curaj a intereselor pe termen lung ale României”. Este vorba de Laurențiu Rebega, vicepreședintele Grupului Europa Națiunilor și Libertății, care, după cum spune chiar el, ”plecând de la o declarație recentă a lui Traian Băsescu” a susținut ”necesitatea unei politici inteligente față de Rusia, o politică în care să fie urmărit, cu prioritate, dialogul permanent și mai ales intensificarea și diversificarea schimburilor economice”.

Dar, spune Rebega, ”o politică deschisă față de Rusia nu trebuie să excludă în niciun caz relația cu Germania și cu Occidentul european în general. România are șansa de a se afla, nu numai geografic, ci și cultural, într-un punct de interferență geopolitică între Europa Occidentală, Rusia și Orientul Mijlociu”.

Europarlamentarul atrage atențiuia că, ”dacă se va mulțumi, însă, doar cu beneficiile simplei poziționări geografice, România va rămâne, metaforic, doar un punct de trecere, o vamă, un soi de „duty free” geopolitic. Ambiția noastră trebuie să fie mult mai mare decât atât. În jurul nostru există un spațiu care poate și ar trebui și să fie structurat pe o nouă paradigmă. Este vorba de un spațiu care, la sfârșitul Primului Război Mondial, a fost instituit ca o zonă tampon între două foste imperii: cel țarist și cel german”.

Potrivit lui Rebega, ”ambiția României ar trebui să fie participarea activă la un proiect comun care să transforme acest spațiu est-european dintr-o zonă tampon într-un pol distinct de putere geopolitică. Fundamental, popoarele din zonă au relații reciproce de o mie de ani. Vecinătatea și schimburile permanente derulate de secole au construit o structură de valori, atitudini și concepții comune, mai puțin vizibilă până acum”.

Europarlamentarul deplânge de altfel ”logica imperială care s-a aplicat în perioada interbelică și în cea a Războiului Rece” care ”a orientat națiunile est-europene mult mai mult către o subordonare față de centre de putere exterioare decât către o apropiere și o cooperare între ele”. Dar, crede Rebega, ”avem, acum, o șansă istorică de a ieși din logica imperialistă a confruntării între mari blocuri supranaționale. Este momentul afirmării statelor-națiuni și a unei cooperări strânse între vecini. Faptul că „unirea face puterea” este adevărat, dar nu sub forma subordonării față de un Big Brother, ci sub forma cooperării oneste între parteneri egali”.

Ce propune așadar vicepreședintele Grupului Europa Națiunilor și Libertăților din Parlamentul European: ”ideea constituirii Europei de Est ca o putere cooperativă”.  În acest sens, ”pentru sublinierea intreselor pe termen lung ale țării noastre, după Chișinău, următoarele întâlniri ale înalților demnitari români – președinte, prim-ministru, ministru de externe – ar trebui să fie cu omologii de la Budapesta, Varșovia, Praga, Bratislava, Sofia, Belgrad și Atena. Aceste întâlniri ar trebui să aibă loc cu prioritate față de cele cu marile puteri mondiale, dar îndepărtate de țara noastră. Cu alte cuvinte, este necesară nu doar o bună politică de vecinătate, ci de transformarea acestei vecinătăți într-o forță semnificativă a Europei și a lumii”.

Rebega atinge și un subiect dureros pentru România: ”îndeosebi relația România-Ungaria trebuie reconsiderată din perspectiva unei complementarități aproape perfecte între cele două țări. Ideea unei ”reconcilieri” între România și Ungaria, după modelul franco-german, a mai fost vehiculată încă din anii ’90, dar practic s-a făcut foarte puțin. Dimpotrivă, în spațiul public au fost promovate mai mult orgoliile, sfidările sau provocările. Desigur că există sensibilități și fapte istorice care nu se pot uita. Dar ele aparțin unor alte vremuri și trebuie să avem înțelepciunea de a le ierta și de a le depăși”.

Concluzia europarlamentarului român este optimistă: ”Altădată  împărțit între imperii adversare, acest spațiu poate deveni acum creuzetul unei dezvoltări economice și culturale excepționale, prin efortul comun al statelor națiuni. Europa de Est nu este nici rusească, nici nemțească! Iar națiunile de aici au puterea de a exista și altfel decât ca vasale ale unui imperiu din afară!”, își încheie Rebega pledoaria.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.