Premium
Gabriel Oprea nu-i un accident politic și nici invenţia exclusivă a lui Adrian Năstase, aşa cum am fi tentaţi să credem urmărindu-i evoluţia din anii 2000. Dimpotrivă, presedintele UNPR pare mai degrabă un proiect politic construit cu multă migală, de jos, la care au contribuit de-a lungul timpului fotbaliști, avocați, politicieni și pușcăriași.
Prin 1994, când fotbalul era una dintre puținele fabrici de vedete din România, Gabriel Oprea, întors în civilie, s-a insinuat în lumea balonului rotund cu ajutorul lui Johhny Sandulescu și Anghel Iordănescu. Cu Sandulescu a înființat Liga Profesionistă de Fotbal Tenis, iar de acolo, doar un pas – un șut, mă rog - l-a despărțit de ”lumea bună” a fotbalului adevărat. Doi ani mai târziu îl vedem în anturajul intim al lui Miron Cozma, în calitate de secund. Dacă în 2011 luceafarul huilei îl considera pe vicepremierul Oprea o fostă „slugă”, în 2015, căpetenia minerilor – luând act de importanța sefului UNPR în ecuația politică – își amintește că generalul i-a fost doar vicepreședinte la FC Jiul Petroșani.
La câteva luni distanță de la reevaluarea lui Cozma și la mai bine de patru ani de la publicarea primelor înregistrări cu cei doi, Gabriel Oprea a decis să vorbească despre momentul tulbure 1996. Era și cazul. În fond, din câte știm, un fost „aghiotant” al omului condamnat la închisoare pentru subminarea puterii de stat ajunge să conducă, pe rând, ministerele Apărării și Internelor, devine vicepremier și – printr-o conjunctură, să zicem, medicală – chiar prim-ministru interimar al României.
„În 1994 s-a făcut Liga Profesionistă de Fotbal Tenis. Săndulescu era preşedinte, eu eram vicepreşedinte şi jucam într-un campionat împreună cu Cozma, care era secretar general”, a încercat să închida Oprea subiectul, la B1 TV.
Din păcate, însă, povestea lui Oprea nu e verosimilă. Pentru că îl exclude din încrengătura relațiilor pe cel mai important om din trecutul sau. Pe Ion Neagu, avocat și profesor de drept.
Știm de la Miron Cozma însuși ca l-a acceptat pe Oprea în anturajul său, angajându-l inclusiv ca vicepreședinte al clubului de fotbal pe care îl conducea, la insistențele avocatului Neagu.
Ion Neagu l-a reprezentat pe Cozma în câteva dintre procesele sale penale, iar pe Oprea l-a cunoscut pe când preda la Școala Militară și l-a reîntalnit la Universitatea din Bucuresti, unde liderul UNPR a fost student între 1985 și 1990. Apoi, prin anii '90, Ion Neagu le-a făcut cunoștinta celor doi pentru a-l introduce pe viitorul premier interimar în lumea oamenilor influenți.
“L-am angajat pe Oprea, care era copilul de suflet al profesorului Neagu, la Clubul Jiul Petroșani, vicepreședinte la momentul ăla, și uite-așa, din aproape în aproape, cu mine s-a lansat ba la un fotbal, ba la o petrecere. Am poze și am și casete video dacă vrea să-i arăt”, declara Cozma prin 2011. Afirmația e reluată în 2015, atunci când același Cozma subliniază relația de subordonare dintre cei doi: „Gabriel Oprea spunea că i-aş fi fost subordonat. Dacă mă respectă, aşa cum a spus la B1 TV, atunci să-şi aducă aminte că, pe vremea cînd eram preşedintele Ligii minerilor, eu l-am angajat pe Gabriel Oprea la clubul Jiul Petroşani. Deci el era subalternul meu, nu eu subalternul lui!”
În plus, tot sub îndrumarea lui Neagu, Gabriel Oprea și-a obținut controversatul titlul de doctor în drept,. Coincidența merge mai departe, astfel încât, chiar în 1996 – anul din care datează celebrele înregistrari cu Oprea la dreapta lui Miron Cozma – viitorul vicepremier era admis la doctorat.
Dar cum Ion Neagu nu e doar o importantă figură universitară, ci și un avocat renumit, printre clientii săi cunoscuți s-au numărat Ion Iliescu (în dosarul mineriadei din 1990), Dan Ioan Popescu, Corneliu Iacubov, Gabriel Bivolaru, Victor Atanasie Stănculescu, Liviu Valentin Viclea, Vladimir Dragoman, Dan Tartaga și turcul Husayn Saral.
Kesser Fatih, pe care Neagu l-a reprezentat și pentru care a obținut punerea în libertate în dosarele privatizarii COLOROM Codlea și NITRAMONIA Fagaras, a fost arestat și trimis în judecată chiar de către tânărul, pe atunci, procuror Victor Ponta. Și cum lumea mixtă a afacerilor, politicii și justiției e atât de mică, după doar câțiva ani, Fatih devenea partner de afaceri cu un alt om de afaceri penal, Gheorghe Boeru, cercetat în dosarul cumnatului lui Ponta.
Astfel, ca aparator al multor lideri politici de stânga, Ion Neagu s-a apropiat firesc de Partidul Social Democrat și, la fel de firesc, l-a implicat și pe Gabriel Oprea. În 2000 devine deputat al PDSR (PSD), iar din 2002 – pentru a fi mulțumit în urma unui conflict cu liderii partidului – i se oferă conducerea Comisiei juridice din Camera Deputaților.
În ultimii doi ani de guvernare social-democrată, relația dintre Neagu și conducerea PSD cunoaște apogeul. ”Copilul de suflet”, devenit între timp general, e numit ministru în Cabinetul Năstase, iar Ion Neagu, în continuare deputat și rector al Universității Nicolae Titulescu, primește de la guvernul condus de presedintele PSD sume importante pentru universitatea sa privată.
Nu mai puțin de 30 de miliarde de lei (vechi) a decis Adrian Năstase că trebuie alocați din fondul de rezervă al Guvernului pentru ca universitatea particulara prezidată de Neagu să poată finaliza lucrările propriului său cămin studențesc.
Inutil de precizat, profesorii Adrian Năstase, regretatul Antonie Iorgovan și Ion Neagu – identificați drept cei mai bine remunerați profesori în anul 2006 – erau cu toții cadre didactice la universitatea privată prezidată și în prezent de binefăcătorul lui Gabriel Oprea.
