Premium
Dacian Cioloș conduce un guvern de tranziție și acest lucru a fost clar de la început. Fără să fie așteptate din partea sa mari proiecte de țară, principala misiune în momentul învestirii a fost recredibilizarea Executivului. Cum? În primul rând prin organizarea corectă a alegerilor, după cum ne-au repetat mai marii politicii dâmbovițene, în frunte cu președintele României, Klaus Iohannis.
Pe lângă organizarea corectă a alegerilor (bolnav sistem trebuie să avem ca în 2016 acest lucru să nu fie de la sine înțeles), Executivul tehnocrat trebuie să asigure tranziția spre viitorul Guvern politic, căruia, ar fi de preferat să îi lase începute și câteva traiectorii de țară gândite pe termen lung.
Dacă un guvern de tranziție nu caută să facă reforme importante, după cum chiar membrii săi au declarat adesea, putem trage concluzia că schimbările implementate au fost realizate doar acolo unde existau carențe mari și nu se putea funcționa după vechea rețetă.
În ce domenii au existat carențe mari care trebuiau acoperite? În primul rând în domeniul consultării publice, de unde și înființarea Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic. Totodată de când se afla la conducerea Guvernului, Dacian Cioloș a reorganizat două ministere, un posibil indiciu că poate lucrurile acolo nu erau regulă și era nevoie de schimbări.
Guvernul a aprobat în data de 3 februarie reorganizarea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice. S-au înființat și noi comisii specializate, precum Direcția pentru Incluziune Socială și Parteneriate Educaționale, Unitatea pentru tehnologia informației în educație și Direcția de coordonare strategică. Asta ar putea indica descoperirea unor lacune existente în politicile publice destinate grupurilor vulnerabile, în uzul noilor tehnologii în sistemul educațional, dar și o slabă monitorizare și evaluare a politicilor publice precum și a proiectelor cu finanțare externă.
Al doilea minister reorganizat este cel al Tineretului și Sportului. Motivele? Ni le transmite chiar Executivul, într-un comunicat de presă:
„Guvernul a aprobat astăzi o nouă structură organizatorică a Ministerului Tineretului și Sportului, pentru a eficientiza activitatea ministerului și pentru a crea cadrul necesar implementării strategiei naționale în domeniul politicii de tineret și a strategiei naționale în domeniul sportului. Decizia de reorganizare a fost luată având în vedere problematica vastă și volumul mare al activităților derulate la nivelul Ministerului Tineretului și Sportului. Conform noii organigrame aprobate, în cadrul ministerului se înființează Direcția Generală Sport, Direcția Generală Tineret și Direcția Generală Management Logistic, prin reorganizarea direcțiilor specializate existente în organigrama anterioară, în scopul unei abordări unitare a problematicilor specifice. Având în vedere volumul mare al activităților derulate la nivelul întregului minister, s-a decis, de asemenea, înființarea Direcției Financiar și Contabilitate și a Direcției Juridic și Secretariat și a Serviciului resurse umane, prin reorganizarea structurilor existente anterior. În plus, Unitatea de Management a Proiectului se desființează și se înființează Unitatea de Politici Publice”.
Dacian Cioloș a produs modificări și în structura secretarilor de stat. Petre Guran a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Adrian Bădilă la Ministerul pentru Consultare Civică, Adrian Baboi-Stroe la Ministerul Justiției, Anca Magdalena Chiser la Ministerul Economiei, Emanoil Radu Dascălu la Ministerul Fondurilor Europene sau Victor Dan Eugen Strâmbu la Ministerul Sănătății.
Totodată, premierul sau miniștrii săi și-au adus în echipă și figuri din societatea civilă sau care au avut performanțe în domeniul lor de activitate. Președintele Centrului Român de Politici Europene Cristian Ghinea a anunțat că a acceptat oferta premierului Dacian Cioloș de a fi numit consilier de stat pe afaceri europene la Cancelaria Guvernului. Lista mai cuprinde nume precum Cătălin Drulă, care ocupă funcția de consilier al premierului pe infrastructură, Valeriu Nicolae, care se ocupă în momentul de față la Guvern de incluziune socială. Mai este Valentin Mircea, șeful Corpului de Control precum și Vlad Voiculescu, șeful de cabinet al ministrului Finanțelor.
Reorganizările ministeriale și numirile de noi secretari de stat sunt două din puținele unelte de care un Guvern de tranziție se poate folosi. Să fie oare de ajuns să schimbi din vârful unui sistem pentru ca bazele acestuia să se „reorganizeze” din inerție? Desigur că nu, dar nici nu trebuie să avem așteptarea ca un Guvern cu mandat fix de un an să poată vindeca un sistem bolnav de zeci de ani. Chiar și fără contractul pe perioada fixă de un an și oricât de buni specialiști ar fi niște miniștri, corupția nu există doar la centru iar o schimbare profundă a sistemului va fi posibilă doar printr-o schimbare profundă a maselor și liderilor lor.
Pe de altă parte aceste acțiuni, care s-au făcut în ultimele săptămâni, ne arată că Dacian Cioloș nu își asumă schimbări politice radicale, cum ar fi fost revenirea la două tururi de scrutin pentru primari, dar face schimbări în eșalonul doi, unde majoritatea oamenilor aparțineau Guvernului Ponta.
Citește și Secretarii de stat din România sau pionii puterii Executive
