DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Clientelism politic și bugete locale: Unde sunt banii pentru investiții locale?

Andreea Paul 1
Conferința a tratat un subiect de importanță vitală pentru dezvoltarea economică a României: scăderea nejustificată a investițiilor publice, concomitent cu politizarea alocării fondurilor publice. Alocările de fonduri de la bugetul de stat reprezintă principala sursă de investiții la nivel local, pentru că fondurile europene atrase sunt scăzute, și doar puține municipii au fonduri proprii din taxe și impozite. Asistăm însă la o reducere continuă a cheltuielilor cu investițiile începând din anul 2012, contrar priorităților anunțate, a necesității de a spori absorbția fondurilor europene, contrar obiectivelor asumate în orice fel.
  • Cheltuielile pentru investiții reprezintă numai 0,9% din PIB în primele 4 luni din acest an, aproape jumătate din nivelul înregistrat în aceeași perioadă din anul 2012, de 1,74% din PIB.
  • Situația este dramatică dacă privim cazul CNADNR: din suma totală planificată a fi obținută în acest an din Fondul de Coeziune, CNADNR a atras numai 8,53% în primele 5 luni din 2014; din suma disponibilă prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), a atras numai 0,91%.
Politizarea în alocarea fondurilor publice și-a reluat creșterea începând cu anul 2012. În anii 2010 și 2011 fondurile disponibile erau alocate echilibrat, jumătate către primăriile de culoarea Puterii, jumătate celor din Opoziție. În schimb, în anul 2012, 77% din fonduri au mers către primarii USL, față de numai 23% către primarii din opoziție. Sunt favorizate tocmai primăriile care sunt mai înstărite și care dispun de resurse proprii. Cele mai bogate 100 de primării au primit și cele mai multe fonduri din bani publici. În schimb, cele mai sărace primării nu au primit nici jumătate din suma alocată primăriilor bogate. De asemenea, cele mai sărace 25% primării nu au primit nici jumătate din suma primită de cele mai bogate 25% dintre primării. Aceasta înseamnă că, în loc să fie întărit principiul coeziunii, care prevede ca zonele sa ajungă la același nivel de dezvoltare, sunt accentuate discrepanțele. Alocările în teritoriu sunt secretizate începând cu anul 2013. Prin OUG 103/2013, toate repartizările de sume în teritoriu se fac prin ordinul ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care nu se mai publică în Monitorul Oficial. Ministrul Dragnea poate împărți banii publici cum dorește, fără să fie tras la răspundere de nimeni. Este cazul sumei de 228 mil. lei alocată de MDRAP în ultima lună din anul 2013 pentru care nu se cunoaște nici acum destinația. Mai mult, prin OUG 8/2014, se mai face un pas către lipsa oricăror criterii sau constrângeri în alocarea fondurilor publice: MDRAP poate aloca fonduri pentru „finanțarea unor cheltuieli urgente în vederea derulării unei bune condiții a activităților specifice administrației publice”. Practic, se permite alocarea banilor românilor pe orice. În anii 2011 și 2012, aceste sume puteau fi alocate numai pentru cofinanțarea de proiecte europene sau arierate. Destinația fondurilor include domeniile cultural, religios și sportiv, ceea ce creștere riscul de a utiliza banii publici în perioada campaniei electorale. Această lărgire a ariei de cuprindere a ordonanței face dificilă încadrarea vreunui ordin al ministrului la infracțiunea de abuz în serviciu. Opacizarea deciziei de alocare a fondurilor contaminează și procesul achizițiilor publice, în momentul în care primăriile care au primit astfel de sume devin autorități contractante. În condițiile în care la nivel european se discută constant despre îmbunătățirea transparenței achizițiilor publice, sistemul achizițiilor publice din România devine tot mai opac. Dacă accesul la actul de alocare al banilor este îngrădit, nu se poate verifica dacă banii au fost acordați conform cu prioritățile stabilite prin lege. Alocările de fonduri făcute de MDRAP nu sunt cunoscute nici măcar de colegii miniștri – de pildă, de ministrul Finanțelor Publice sau de cel al Bugetului. Soluții:
  • Crearea separată a unui fond de cofinanțare pentru proiectele europene deja aprobate la nivel local, care să prioritizeze primăriile sărace, dar care au un proiect european.
  • Crearea unui fond de finanțare a proiectelor locale, cu criterii clare de finanțare, conform mecanismului Phare.
  • Fondul de rezervă al Guvernului să aibă reguli precise pe baza cărora sunt alocate fondurile.
Materialul conferinței poate fi consultat aici.  

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.